Coș
Coșul dvs. este gol.

Cantitate:
0

Total:
0

Animații

Piele

Piele

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru: pielea unui adult are o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi şi o masă de aproximativ 12 kilograme (inclusiv stratul de grăsime din hipoderm). Pielea protejează organismul împotriva leziunilor mecanice, a radiaţiilor UV, a agenţilor patogeni, stratul său cornos prevenind deshidratarea. Are, de asemenea, un rol important în reglarea temperaturii. Pielea este cel mai mare organ senzorial al nostru: receptorii săi au un rol important în perceperea căldurii, a frigului şi a stimulilor mecanici.

Mușchii scheletici

Mușchii scheletici

Mușchii sunt organele active ale locomoției. În corpul uman există aproximativ 350 de muşchi scheletici care formează până la 50% din greutatea corpului nostru. Putem deosebi muşchi lungi, scurţi, laţi şi circulari. Muşchii sunt fixaţi pe oase prin tendoane.

Scheletul

Scheletul

Scheletul unui adult este format din 206 de oase. Oasele sunt rigide și elastice în același timp, pentru a suporta sarcini mari. Oasele prezintă un metabolism şi un proces de vindecare lent, pentru vindecarea unei fracturi osoase fiind nevoie de cel puţin 6 săptămâni. Prevenirea osteoporozei impune un aport zilnic adecvat de calciu (1500 mg în cazul adolescenţilor).

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv

  • stomac - Proteinele sunt digerate în acest organ. Sucul gastric este extrem de acid.
  • intestinul subţire - Proteinele, carbohidraţii şi grăsimile sunt digerate în acest organ. Aici sunt absorbite substanţele nutritive digerate.
  • intestinul gros - La acest nivel sunt absorbite apa şi mineralele. Flora sa bacteriană produce vitaminele K şi B.
  • rect
  • ficat - Joacă un rol important în detoxifiere; produce bila care susţine digestia grăsimilor.
  • pancreas - Produce sucul pancreatic care ajunge în intestinul subţire şi participă la digestia grăsimilor, a carbohidraţilor şi a proteinelor. Secretă, de asemenea, insulina, hormonul care reduce nivelul de glucoză din sânge.
  • esofag
  • cavitate bucală
  • vezică biliară - Un organ gol, în formă de pară, în care este stocată temporar bila, timp în care aceasta devine mai concentrată.

Sistemul digestiv asigură digestia şi absorbţia substanţelor nutritive din alimente.
În cavitatea bucală, alimentele sunt zdrobite cu ajutorul dinţilor, şi tot la acest nivel începe digestia carbohidraţilor. În mediul puternic acid al stomacului are loc digestia proteinelor.
Intestinul subţire este responsabil cu digestia şi absorbţia celor trei categorii principale de substanţe nutritive și anume proteinele, carbohidraţii şi grăsimile. Aici se varsă sucul pancreatic secretat de pancreas care conţine enzime digestive, precum şi bila produsă de ficat care susţine digestia grăsimilor.
În colon are loc absorbţia apei şi a mineralelor, precum şi producţia de vitamine cu ajutorul unor bacterii ale florei intestinale.

Sistemul respirator

Sistemul respirator

Procesele catabolice (de dezintegrare) din corpul nostru au nevoie de oxigen, şi sunt însoţite de producerea de dioxid de carbon. Absorbţia oxigenului şi eliberarea dioxidului de carbon au loc în plămâni. În repaus, plămânii execută aproximativ 16 respiraţii pe minut, la fiecare respiraţie intrând şi ieşind din corp aproximativ o jumătate de litru de aer. Cancerul pulmonar este o boală gravă şi frecventă a plămânilor, fumatul crescând în mod semnificativ riscul apariţiei acestuia.

Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular

  • inimă - Pompează sângele în cele două circulaţii.
  • aortă - Principala arteră din marea circulaţie (circulaţie sistemică). Porneşte din ventriculul stâng.

Corpul nostru este străbătut de vase de sânge care formează două tipuri de circulaţie a sângelui. Marea circulaţie asigură sânge oxigenat organelor noastre, şi transportă dioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice. Mica circulaţie sau circulaţia pulmonară transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon la plămâni, unde dioxidul de carbon este eliminat, şi sângele se încarcă cu oxigen. Sângele oxigenat este transportat la inimă prin mica circulaţie. Circulaţia sângelui este asigurată prin contracţiile inimii. Starea de sănătate a vaselor sanguine şi a inimii poate fi menţinută prin exerciţii fizice regulate, o dietă săracă în grăsimi şi evitarea fumatului.

Sistemul limfatic

Sistemul limfatic

  • amigdală
  • splină - Are un rol important în maturizarea celulelor albe, prin urmare și în funcţionarea sistemului imunitar.
  • timus - Are un rol important în maturizarea celulelor albe, prin urmare și în funcţionarea sistemului imunitar.
  • ganglion limfatic - Are un rol important în maturizarea celulelor albe, prin urmare și în funcţionarea sistemului imunitar.
  • canalul toracic - Se varsă în vena subclavie stângă, unde limfa se amestecă cu sângele şi ajunge în inimă.
  • vas limfatic

Limfa sau lichidul limfatic circulă în spaţiile intercelulare. Se formează din sânge, prin osmoză, prin pereţii capilarelor. Metaboliţii celulari sunt drenaţi în limfă. Limfa este transportată în vena principală prin vasele limfatice. Limfa trece şi prin ganglionii limfatici. Agenţii patogeni transportaţi de limfă întâlnesc celulele albe din ganglionii limfatici, ceea ce este important pentru funcţionarea sistemului imunitar.
Cele mai importante glande limfatice sunt timusul, splina şi amigdalele: aceste glande joacă un rol important în maturizarea celulelor albe şi apărarea imună.

Sistemul excretor

Sistemul excretor

  • rinichi - Funcția lor primară este de a elimina din sânge substanţele inutile şi nocive.
  • ureter
  • vezică urinară - Stochează urina până la urinare.
  • uretră

Substanţele inutile şi nocive pentru organism sunt îndepărtate de rinichi. Rinichii produc aproximativ 1,5 litri de urină pe zi. Urina este colectată în vezica urinară, fiind apoi eliberată prin uretră. Pielonefrita este o boală comună a sistemului urinar: simptomele bolii includ prezența proteinelor în urină. Calculii renali constituie, de asemenea, o afecţiune frecventă: pot provoca mici leziuni mecanice care conduc la apariţia sângelui în urină.

Sistemul reproducător

Sistemul reproducător

  • sân - Organe protuberante situate pe piept, care servesc la hrănirea copiilor. Sânii sunt alcătuiți din glande mamare, ducte lactifere și țesut adipos.
  • organe reproducătoare

Organele genitale sunt responsabile de reproducere. Ele produc gameţi. În timpul fertilizării, ovulul se uneşte cu spermatozoidul, şi rezultă un zigot din care se dezvoltă embrionul. Ovarul reprezintă glanda de reproducere feminină care conţine ovule imature. La fiecare ciclu menstrual, ovarul eliberează un ovul maturizat care ajunge în trompa uterină. Fertilizarea are loc aici.

Sistemul nervos

Sistemul nervos

  • creier - Este situat în craniu.
  • măduva spinării - Este situat în coloana vertebrală.
  • nervi - Sunt alcătuiţi din fibre nervoase care leagă sistemul nervos central de diferitele organe.

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin coordonează şi reglează funcţionarea organismului nostru. Sistemul nervos central este format din măduva spinării şi creier. Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi care transmit informaţiile sub forma unor semnale electrice între sistemul nervos central şi organe. Din creier pornesc 12 perechi de nervi cranieni, iar din măduva spinării 31 de perechi de nervi spinali.

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin

  • glandele paratiroide - Secretă parathormonul care determină creşterea concentraţiei calciului în sânge. Calcitonina secretată de glanda tiroidă are un efect opus, reducând concentrația calciului în sânge.
  • glandă suprarenală - Este compus dintr-o zonă corticală şi o zonă medulară. În zona corticală sunt secretaţi hormoni care reglează nivelurile de sare şi zahăr din sânge, precum şi cantităţi mici de hormoni sexuali. În zona medulară este secretată epinefrina (adrenalină), un hormon de stres care joacă un rol important în reacţiile la situaţiile de pericol.
  • ovar - Ovarul secretă hormoni sexuali feminini: estrogen şi progesteron. Estrogenul are un rol important în ovulaţie şi în formarea caracteristicilor sexuale secundare feminine. Progesteronul este esenţial în fertilizare, formarea embrionului şi menţinerea sarcinii.
  • pancreas - Secretă insulina care reduce nivelul de glucoză din sânge. Deficitul de insulină provoacă diabet.
  • glanda tiroidă - Secretă hormonul tiroxină care stimulează oxidarea biologică. Are un rol important în dezvoltarea normală a creierului şi a corpului. Hipersecreţia acestui hormon provoacă Boala Basedow-Graves. Hipotiroidismul cauzează guşă sau cretinism (în cazul unei secreţii reduse de la naştere).
  • glanda hipofiză - Împreună cu hipotalamusul formează sistemul hipotalamo-hipofizar care este centrul sistemului nostru endocrin.

Hormonii sunt produşi de glandele endocrine. De exemplu, adrenalina este secretată de glanda suprarenală, insulina de pancreas, iar tiroxina de glanda tiroidă. Centrul sistemului endocrin este sistemul hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul produce hormoni care acţionează asupra glandei pituitare. Sub efectul lor, glanda pituitară produce hormoni care stimulează alte glande endocrine: glanda tiroidă, glandele suprarenale şi gonadele. Pancreasul nu este reglat de sistemul hipotalamo-hipofizar.

Părţile corpului

Părţile corpului

  • cap
  • gât
  • trunchi
  • membre
  • umăr
  • braț
  • antebraț
  • mână
  • coapsă
  • picior
  • laba piciorului
  • torace
  • abdomen
  • pelvis
  • spate
  • mijloc
  • fese
  • ochi
  • nas
  • gură
  • ureche
  • frunte
  • vârful capului
  • gât
  • ceafă
  • bărbie
  • umăr
  • torace
  • abdomen
  • pelvis
  • spate
  • mijloc
  • fese
  • buric
  • braț
  • antebraț
  • mână
  • cot
  • încheietură
  • degete
  • coapsă
  • picior
  • laba piciorului
  • genunchi
  • gleznă
  • talpă
  • sân - Funcția primară este hrănirea bebelușului. Este format din țesut adipos și glanda mamară.
  • organe reproducătoare
Narațiune Afișare tot

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru: pielea unui adult are o suprafaţă de aproximativ 1,5 metri pătraţi şi o masă de aproximativ 12 kilograme (inclusiv stratul de grăsime din hipoderm). Pielea protejează organismul împotriva leziunilor mecanice, a radiaţiilor UV, a agenţilor patogeni, stratul său cornos prevenind deshidratarea. Are, de asemenea, un rol important în reglarea temperaturii. Pielea este cel mai mare organ senzorial al nostru: receptorii săi au un rol important în perceperea căldurii, a frigului şi a stimulilor mecanici.

Mușchii sunt organele active ale locomoției. În corpul uman există aproximativ 350 de muşchi scheletici care formează până la 50% din greutatea corpului nostru. Putem deosebi muşchi lungi, scurţi, laţi şi circulari. Muşchii sunt fixaţi pe oase prin tendoane.

Scheletul unui adult este format din 206 oase. Oasele sunt rigide și elastice în același timp, pentru a purta sarcini mari. Oasele prezintă un metabolism şi un proces de vindecare lent, pentru vindecarea unei fracturi osoase fiind nevoie de cel puţin 6 săptămâni. Prevenirea osteoporozei impune un aport zilnic adecvat de calciu (1500 mg în cazul adolescenţilor).

Sistemul digestiv asigură digestia şi absorbţia substanţelor nutritive din alimente. În cavitatea bucală, alimentele sunt zdrobite cu ajutorul dinţilor, şi tot la acest nivel începe digestia carbohidraţilor. În mediul puternic acid al stomacului are loc digestia proteinelor.
Intestinul subţire este responsabil cu digestia şi absorbţia celor trei categorii principale de substanţe nutritive și anume proteinele, carbohidraţii şi grăsimile. Aici se varsă sucul pancreatic secretat de pancreas care conţine enzime digestive, precum şi bila produsă de ficat care susţine digestia grăsimilor. În colon are loc absorbţia apei şi a mineralelor, precum şi producţia de vitamine cu ajutorul unor bacterii ale florei intestinale.

Procesele catabolice (de dezintegrare) din corpul nostru au nevoie de oxigen, şi sunt însoţite de producerea de dioxid de carbon. Absorbţia oxigenului şi eliberarea dioxidului de carbon au loc în plămâni. În repaus, plămânii execută aproximativ 16 respiraţii pe minut, la fiecare respiraţie intrând şi ieşind din corp aproximativ o jumătate de litru de aer. Cancerul pulmonar este o boală gravă şi frecventă a plămânilor, fumatul crescând în mod semnificativ riscul apariţiei acestuia.

Corpul nostru este străbătut de vase de sânge care formează două tipuri de circulaţie a sângelui. Marea circulaţie furnizează sânge oxigenat organelor noastre, şi transportă dioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice. Mica circulaţie sau circulaţia pulmonară transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon de la inimă la plămâni, unde dioxidul de carbon este eliminat și oxigenul absorbit. Sângele oxigenat este transportat apoi la inimă prin mica circulaţie. Circulaţia sângelui prin vasele de sânge este asigurată prin contracţiile inimii. Starea de sănătate a vaselor sanguine şi a inimii poate fi menţinută prin exerciţii fizice regulate, o dietă săracă în grăsimi şi evitarea fumatului.

Substanţele inutile şi nocive sunt îndepărtate din organism cu ajutorul rinichilor. Rinichii produc aproximativ 1,5 litri de urină pe zi. Urina este colectată în vezica urinară, fiind apoi eliberată din organism prin uretră. Pielonefrita este o boală comună a sistemului urinar, fiind o inflamație a pelvisului renal: simptomele bolii includ prezența proteinelor în urină. Calculii renali constituie, de asemenea, o afecţiune frecventă. Ei pot provoca mici leziuni mecanice care conduc la apariţia sângelui în urină.

Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin coordonează şi reglează funcţionarea organismului nostru. Sistemul nervos central este format din măduva spinării şi creier. Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi care transmit informaţiile sub forma unor semnale electrice între sistemul nervos central şi organe. Din creier pornesc 12 perechi de nervi cranieni, iar din măduva spinării 31 de perechi de nervi spinali.

Hormonii sunt produşi de glandele endocrine. De exemplu, adrenalina este secretată de glanda suprarenală, insulina de pancreas, iar tiroxina de glanda tiroidă. Centrul sistemului endocrin este sistemul hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul produce hormoni care acţionează asupra glandei pituitare. Sub efectul lor, glanda pituitară produce hormoni care stimulează alte glande endocrine, ca glanda tiroidă, glandele suprarenale şi gonadele. Pancreasul nu este reglat de sistemul hipotalamo-hipofizar.

Limfa sau lichidul limfatic circulă în spaţiul interstițial. Se formează din sânge, prin osmoză, la nivelul pereţilor capilarelor. Metaboliţii celulari sunt, de asemenea, drenaţi în limfă. Limfa este transportată în vena subclavie prin vasele limfatice și prin ganglionii limfatici. Agenţii patogeni transportaţi de limfă întâlnesc celulele albe din ganglionii limfatici, ceea ce reprezintă un factor important pentru funcţionarea sistemului imunitar.
Alte organe limfatice importante sunt: timusul, splina şi amigdalele: aceste glande joacă un rol important și în maturizarea celulelor albe şi în apărarea imună.

Organele genitale sunt responsabile de reproducere, ele producând gameţi. În timpul fertilizării, ovulul se uneşte cu spermatozoidul, şi rezultă un zigot din care se dezvoltă embrionul. Ovarul reprezintă glanda de reproducere feminină care conţine ovule imature. La fiecare ciclu menstrual, ovarul eliberează un ovul maturizat care ajunge în trompa uterină. Fertilizarea are loc aici.