Coș
Coșul dvs. este gol.

Cantitate:
0

Total:
0

Animații

Producerea vocii

Producerea vocii

  • corzi vocale - Mișcarea cartilajului aritenoid le întinde sau le relaxează. Cu cât sunt mai întinse, cu atât sunetul produs e mai înalt.
  • glotă
  • cartilaj tirodian - Mai este numit și „mărul lui Adam”. Cel mai mare cartilaj din laringe.
  • cartilaj cricoid
  • cartilaj aritenoid - Mușchii care îi sunt atașați îi conferă mobilitate, ceea ce înseamnă că poate să întindă sau să relaxeze corzile vocale. Cu cât corzile vocale sunt mai întinse, cu atât sunetul produs e mai înalt.
Tractul respirator

Tractul respirator

  • cavitate nazală - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului.
  • cavitate bucală - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului.
  • cavitate faringiană - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului. De aici încep traheea și esofagul.
  • esofag - Începe în cavitatea faringiană și are rolul de a transporta mâncarea către stomac. În timpul deglutiției, mâncarea este trimisă către esofag de către epiglotă.
  • laringe - Când corzile vocale aflate aici vibrează din cauza aerului care iese din plămâni, se produce un sunet.
  • trahee - Conectează laringele la plămâni, permițând trecerea aerului. Este sprijinită de inele cartilaginoase de forma literei C.
  • bronhii principale - Principalele două care își au originea în trahee intră în plămâni și se ramifică în bronhii secundare.
  • plămân - Pentru a produce un sunet, toracele și diafragma comprimă aceste organ, forțând aerul să iasă, ceea ce face corzile vocale din laringe să vibreze.
Tractul respirator superior

Tractul respirator superior

  • cavitate nazală - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului.
  • cavitate bucală - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului.
  • palat - Joacă un rol important în definirea timbrului.
  • mandibulă
  • limbă - Esențial în producerea sunetelor vorbirii.
  • osul hioid (lingual)
  • mușchiul milohioid
  • cavitate faringiană - Cameră de rezonanță, joacă un rol important în definirea timbrului. De aici încep traheea și esofagul.
  • laringe - Când corzile vocale aflate aici vibrează din cauza aerului care iese din plămâni, se produce un sunet.
  • trahee - Conectează laringele la plămâni, permițând trecerea aerului. Este sprijinită de inele cartilaginoase de forma literei C.
  • esofag - Începe în cavitatea faringiană și are rolul de a transporta mâncarea către stomac. În timpul deglutiției, mâncarea este trimisă spre esofag de către epiglotă.
Anatomia laringelui

Anatomia laringelui

  • epiglotă - Trimite mâncarea către esofag în timpul deglutiției.
  • cartilaj tirodian - Mai este numit și „mărul lui Adam”. Cel mai mare cartilaj din laringe.
  • cartilaj cricoid
  • cartilaj aritenoid - Mușchii care îi sunt atașați îi conferă mobilitate, ceea ce înseamnă că poate să întindă sau să relaxeze corzile vocale. Cu cât corzile vocale sunt mai întinse, cu atât sunetul produs e mai înalt.
  • cartilaj corniculat
  • corzi vocale - Mișcarea cartilajului aritenoid le întinde sau le relaxează. Cu cât sunt mai întinse, cu atât e mai înalt sunetul produs.
  • glotă
Localizarea laringelui

Localizarea laringelui

  • laringe - Când corzile vocale aflate aici vibrează din cauza aerului care iese din plămâni, se produce un sunet.
Narațiune Afișare tot

Organul prin care se produce vocea la om este laringele. El este compus din mai multe tipuri de cartilaje: cartilajul cricoid, cartilajul tiroidian, epiglota, cartilajul aritenoid și cartilajul corniculat. Corzile vocale din laringe vibrează când se expiră aer, dând astfel naștere unui sunet.

Tensiunea corzilor vocale este determinată de cartilajul aritenoid. Cu cât corzile vocale sunt mai întinse, cu atât sunetul produs e mai înalt și cu atât are o frecvență mai mare. Corzile vocale relaxate produc un sunet mai jos.

Amplitudinea sunetului depinde de cantitatea de aer expirată din plămâni.

Timbrul determină diferențele dintre un sunet și altul. Corzile vocale produc sunete cu multe armonii, iar puterea și specificul lor determină timbrul vocii. Camerele de rezonanță, printre care se numără cavitatea faringiană, cavitatea bucală, cavitatea nazală și sinusurile frontale, joacă un rol important în definirea timbrului vocal.

Când vorbim, producem o serie de sunete variate ca frecvență, amplitudine și timbru.