Coș
Coșul dvs. este gol.

Cantitate:
0

Total:
0

Întrebări

  • Fiecare sal alveolar este înconjurat de...
  • Este adevărat că presiunea aerului din interiorul plămânului crește când expirăm?
  • Este adevărat că în timpul inspirației în plămâni crește presiunea aerului?
  • Prima linie de apărare a plămânilor împotriva agenților patogeni o constituie....
  • Respirația este controlată de...
  • Respirația este posibilă datorită contracției și destinderii....
  • Capacitatea vitală reprezintă volumul maxim de aer pe care o persoană îl poate expira după o inspirație maximă. Este adevărat că cu cât înaintăm în vârstă cu atât scade capacitatea noastră vitală?
  • În stare de repaus, un adult inspiră în medie de 12 ori pe minut. Volumul aerului inhalat la o inspirație este de aproximativ 0,5 litri. Cât aer inspiră un adult pe durate unei zile?
  • Este adevărat că plămânul stâng și cel drept au aceeași dimensiune?

Animații

Sistemul respirator

Sistemul respirator

  • plămâni - Organ-pereche specializat pentru funcţia de respiraţie, la nivelul căruia oxigenul din aerul inspirat trece în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge este eliminat prin expirație. Plămânul stâng este împărţit în doi lobi, iar plămânul drept în trei lobi. Contracţia diafragmei şi a muşchilor intercostali duce la creşterea volumului cavităţii toracice, plămânii urmând pasiv mişcările toracelui.
  • trahee - Leagă laringele de plămâni, permiţând circularea aerului. Este protejată de inele cartilaginoase în formă de C.
  • cavitate nazală
  • cavitate faringiană
  • laringe - Este organul fonaţiei. În timpul deglutiţiei, epiglota împiedică pătrunderea alimentelor în trahee.
  • diafragmă - În timpul inspirației se contractă şi coboară: volumul cutiei toracice creşte, la fel și volumul plămânilor. În expirației, diafragma se relaxează şi urcă spre plămâni, aceștia micșorându-și volumul.
  • coastă - Oasele care formează peretele cavităţii toracice. În timpul inspirației, contracţiile muşchilor intercostali ridică arcurile costale, coborându-le în timpul expirației.
  • stern
  • mușchi intercostali - Muşchii care realizează mişcarea cavităţii toracice. În timpul inspiraţiei, arcurile costale se ridică prin contracţiile muşchilor intercostali, şi coboară în timpul expiraţiei.
Saci alveolari

Saci alveolari

  • bronhiolă - Sunt ramificaţii fine, terminale ale bronhiilor care se deschid în sacii alveolari.
  • sac alveolar - Peretele lor este alcătuit din epiteliu simplu pavimentos prin care se produce schimbul de gaze.
  • capilar - Schimbul de gaze se produce prin pereţii capilarelor din circulația pulmonară (circulația mică). Sângele eliberează dioxidul de carbon în sacii alveolari, şi se încarcă cu oxigen. Oxigenul este transportat de globulele roşii prin molecula lor de proteină, hemoglobina.
  • arteriolă - Arterele şi arteriolele din circulația mică (circulația pulmonară) transportă de la inimă la sacii alveolari sânge bogat în dioxid de carbon. Arteriolele se ramifică în capilare.
  • venulă - Venele şi venulele din circulația mică (circulația pulmonară) transportă sânge bogat în oxigen de la sacii alveolari la inimă. Capilarele se unesc şi formează venule care alcătuiesc la rândul lor vene.
Torace

Torace

  • plămâni - Organ-pereche specializat pentru funcţia de respiraţie, la nivelul căruia oxigenul din aerul inspirat trece în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge este eliminat prin expirație. Plămânul stâng este împărţit în doi lobi, iar plămânul drept în trei lobi. Contracţia diafragmei şi a muşchilor intercostali duce la creşterea volumului cavităţii toracice, plămânii urmând pasiv mişcările toracelui.
  • trahee - Leagă laringele de plămâni, permiţând circularea aerului. Este protejată de inele cartilaginoase în formă de C.
  • coaste adevărate - Primele 7 perechi de coaste superioare care se articulează direct cu sternul prin intermediul propriului cartilaj.
  • coaste false - Perechile de coaste 8–10, conectate prin cartilajul lor la cartilajul perechii 7 de coaste.
  • coaste flotante - Perechile de coaste 11–12 care nu se articulează cu sternul.
  • diafragmă - În timpul inspiraţiei se contractă şi coboară: volumul cutiei toracice creşte, la fel și volumul plămânilor. În timpul expiraţiei, se relaxează şi urcă spre plămâni: aceștia micşorându-și volumul.
  • mușchi intercostali - Muşchii care realizează mişcarea cavităţii toracice. În timpul inspiraţiei, arcurile costale se ridică prin contracţiile muşchilor intercostali, şi coboară în timpul expiraţiei.
  • bronhia principală - Cele două bronhii principale se ramifică de la nivelul traheei, şi intră în plămâni, împărţindu-se în bronhii secundare.
  • stern
  • bronhie - Sunt tuburi subţiri care se ramifică în tuburi şi mai subţiri în plămâni, transportând aerul inspirat la bronhiole.
Schimb de gaze

Schimb de gaze

  • epiteliu simplu pavimentos - Cel mai subțire tip de epiteliu, prin care se produce schimbul de gaze.
  • capilar - Schimbul de gaze se produce prin pereţii capilarelor din circulația pulmonară (circulația mică). Sângele eliberează dioxidul de carbon în sacii alveolari şi se încarcă cu oxigen. Oxigenul este transportat de globulele roşii prin molecula lor de proteină, hemoglobina.
  • oxigen - În procesul de descompunere (oxidare) a substanţelor organice, energia stocată în legăturile lor covalente este utilizată pentru sinteza de ATP. Procesul de oxidare se produce cu consum de oxigen.
  • dioxid de carbon - În oxidarea biologică din moleculele organice se eliberează dioxid de carbon; energia stocată în legăturile covalente este utilizată pentru sinteza de ATP.
Globule roșii

Globule roșii

  • oxigen - În procesul de descompunere (oxidare) a substanţelor organice, energia stocată în legăturile lor covalente este utilizată pentru sinteza de ATP. Procesul de oxidare se produce cu consum de oxigen.
  • dioxid de carbon - În oxidarea biologică din moleculele organice se eliberează dioxid de carbon; energia stocată în legăturile covalente este utilizată pentru sinteza de ATP.
Poziția aparatului respirator

Poziția aparatului respirator

  • plămâni - Organ-pereche specializat pentru funcţia de respiraţie, la nivelul căruia oxigenul din aerul inspirat trece în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge este eliminat prin expirație. Plămânul stâng este împărţit în doi lobi, iar plămânul drept în trei lobi. Contracţia diafragmei şi a muşchilor intercostali duce la creşterea volumului cavităţii toracice, plămânii urmând pasiv mişcările toracelui.
  • trahee - Leagă laringele de plămâni, permiţând circularea aerului. Este protejată de inele cartilaginoase în formă de C.
  • cavitate nazală
  • laringe - Este organul fonaţiei. În timpul deglutiţiei, epiglota împiedică pătrunderea alimentelor în trahee.
Plămâni

Plămâni

  • trahee - Leagă laringele de plămâni, permiţând circularea aerului. Este protejată de inele cartilaginoase în formă de C.
  • bronhia principală - Cele două bronhii principale se ramifică de la nivelul traheei, şi intră în plămâni, împărţindu-se în bronhii secundare.
  • bronhie - Sunt tuburi subţiri care se ramifică în tuburi şi mai subţiri în plămâni, transportând aerul inspirat la bronhiole.
Sinusurile paranazale

Sinusurile paranazale

Narațiune Afișare tot

Când inspirăm, contracţia diafragmei şi a muşchilor intercostali duce la creşterea volumului cavității toracice. Plămânii urmează pasiv mişcările toracelui, ceea ce duce la creșterea volumului pulmonar și la pătrunderea aerului în plămâni. Când expirăm, aerul iese din plămâni datorită scăderii volumului cavităţii toracice.

Aerul inhalat pătrunde în bronhiile principale prin cavitatea nazală, cavitatea bucală, cavitatea faringiană şi trahee. Bronhiile principale conduc aerul în plămâni, unde se ramifică în bronhii secundare, apoi în bronhiole. Aceste ramificaţii în formă de Y, inclusiv bronhiile principale, formează 20-23 de generaţii. Începând de la generaţia a 17-a are loc un schimb de gaze prin pereţii bronhiolelor. Ramificaţiile terminale se deschid în sacii alveolari.

Pereţii sacilor alveolari sunt alcătuiţi din epiteliu simplu pavimentos prin care se produce schimbul de gaze: oxigenul trece în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge este eliberat în sacii alveolari. Astfel, în circulația mică, adică circulația pulmonară, sângele se oxigenează. Oxigenul este folosit de celulele corpului în procesele metabolice care au ca produs secundar dioxidul de carbon.