Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Tornade

Tornade

Tornadele de scurtă durată dar extrem de puternice pot cauza daune foarte mari.

Geografie

Cuvinte cheie

tornadă, vârtej de vânt, vârtej, supercelulă, nor, pâlnie, turbulență, vânt, furtună, ciclon, aer, curent de aer ascendent, distrugere, ploaie, grindină, tuba, front meteorologic, geografie fizică, geografie, natură, _javasolt

Suplimente asociate

Animații

Tornadă

  • tornadă
  • nor-zid
  • traiectoria tornadei
  • clădiri afectate
  • clădiri neafectate

Tornada este o coloană de aer care se rotește cu rapiditate în spirală și care se află în contact cu suprafața Pământului și cu norii cumulonimbus în același timp. Diametrul tornadelor variază de la câțiva metri la câțiva kilometri. Chiar dacă cele mai multe tornade se formează pentru o perioadă scurtă de timp, ele pot fi extrem de puternice și pot cauza daune grave.

Zone de risc

  • Oceanul Pacific
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Înghețat
  • aer cald - Mase de aer cald și umed sosite din sud suflă în apropierea suprafeței solului.
  • aer rece - Flux de aer care suflă la altitudine mare și aduce mase de aer rece și uscat din vest.
  • Africa
  • Antarctica
  • Australia şi Oceania
  • Asia
  • America de Sud
  • America de Nord
  • Europa

Tornadele se pot forma pe oricare dintre continente, cu excepția Antarcticii. Cele mai multe se formează însă în Marile Prerii din SUA din cauza particularităților geografice ale regiunii. În această regiune se întâlnesc mase de aer cu caracteristici diferite: aerul rece și uscat care provine din vest se întâlnește cu aerul cald și umed care vine din sud, din Golful Mexic.

Supercelulă

  • aer cald
  • aer rece
  • curent de aer ascendent
  • vârtej orizontal
  • vârtej vertical
  • vârtej ciclonic
  • grindină
  • ploaie

Majoritatea tornadelor se formează din furtuni circulare numite supercelule care se pot forma din norii cumulonimbus sub acțiunea curenților ascendenți convectivi. Schimbarea rapidă a direcției și/sau intensității vântului la diferite altitudini, fenomen cunoscut sub numele de vânt de forfecare, creează vârtejuri orizontale, paralele cu pământul. Când curenții ascendenți convectivi ai furtunii ridică o parte din coloana vârtejului orizontal, se formează o buclă și curenții ascendenți se divizează într-o pereche de vârtejuri contrarotative.

Vârtejul care se rotește ciclonic, ceea ce înseamnă că în emisfera nordică se rotește în sensul invers acelor de ceasornic, iar în emisfera sudică în sensul acelor de ceasornic, devine de obicei mai puternic, iar celălalt se stinge. Acest curent ascendent care se rotește ciclonic este numit mezociclon. Când acesta se formează, norii cumulonimbus ating statutul de supercelulă.

Geneza și evoluția tornadelor

  • curent de aer ascendent - Aerul din afara tornadei se rotește în sus.
  • curent de aer descendent - În centru, aerul se deplasează spre sol înlocuind aerul care se deplasează în sus.
  • praf
  • pâlnie

Tornada se formează când mezociclonul primește un supliment de aer cald și umed dinspre suprafața Pământului. În același timp, în centrul mezociclonului se găsesc curenți de aer descendenți.

Pe măsură ce vârtejul vertical se întinde spre pământ, aerul care se rotește este atras spre interior, către axa de rotație, și începe să se învârtească cu mai mare viteză. Dacă devine suficient de rapid, din supercelulă se formează pâlnia tornadei. Dacă pâlnia atinge pământul, vârtejul puternic de vânt se numește tornadă.

Tornada aspiră praful și pietrișul de pe sol, partea de jos a pâlniei devenind din această cauză mai închisă la culoare.

În cele mai multe cazuri, intensitatea tornadei și diametrul acesteia scad repede și în final tornada dispare complet.

Grade de intensitate

  • EF0 - Daune potențiale: distrugeri ale hornurilor caselor; ruperea crengilor copacilor; culcarea la pământ a copacilor slab înrădăcinați în sol.
  • EF1 - Daune potențiale: distrugeri majore ale acoperișurilor; spargerea geamurilor; distrugeri ale ușilor, răsturnarea locuințelor mobile.
  • EF2 - Daune potențiale: smulgerea acoperișurilor, distrugerea completă a locuințelor mobile, ruperea sau smulgerea copacilor, mici obiecte care zboară în aer devin periculoase.
  • EF3 - Daune potențiale: smulgerea unor etajele a caselor; răsturnarea trenurilor, smulgerea copacilor.
  • EF4 - Daune potențiale: prăbușirea caselor; structuri cu fundații ușoare sunt spulberate, mașinile sunt ridicate în aer.
  • EF5 - Daune potențiale: prăbușirea caselor cu mai multe etaje și a celor cu fundație solidă de beton armat, mașinile ridicate în aer devin proiectile.
  • 105-137 km/h
  • 138-178 km/h
  • 179-218 km/h
  • 219-266 km/h
  • 267-321 km/h
  • ˃ 322 km/h
  • daune ușoare
  • daune moderate
  • daune însemnate
  • daune grave
  • daune devastatoare
  • daune catastrofale

Din fericire, cele mai multe tornade durează numai câteva minute. Dar chiar și într-un timp atât de scurt pot cauza daune majore. La trei sferturi din tornade viteza vântului nu atinge 180 de km/h. La această viteză, daunele cauzate sunt moderate. Dar viteza vântului poate atinge chiar și câteva sute de km/h, cauzând devastări masive, distrugând chiar și clădiri.

Scara Îmbunătățită Fujita, o versiune a scării create de meteorologul japonez Fujita, este folosită pentru a măsura și clasifica tornadele. Ea constă în șase categorii bazate pe intensitatea tornadei și mărimea daunelor produse.

Animaţie

Narațiune

Tornada este o coloană de aer care se rotește cu rapiditate în spirală și care se află în contact cu suprafața Pământului și cu norii cumulonimbus în același timp. Diametrul tornadelor variază de la câțiva metri la câțiva kilometri. Chiar dacă cele mai multe tornade se formează pentru o perioadă scurtă de timp, ele pot fi extrem de puternice și pot cauza daune grave.

Tornadele se pot forma pe oricare dintre continente, cu excepția Antarcticii. Cele mai multe se formează însă în Marile Prerii din SUA din cauza particularităților geografice ale regiunii. În această regiune se întâlnesc mase de aer cu caracteristici diferite: aerul rece și uscat care provine din vest se întâlnește cu aerul cald și umed care vine din sud, din Golful Mexic.

Majoritatea tornadelor se formează din furtuni circulare numite supercelule care se pot forma din norii cumulonimbus sub acțiunea curenților ascendenți convectivi. Schimbarea rapidă a direcției și/sau intensității vântului la diferite altitudini, fenomen cunoscut sub numele de vânt de forfecare, creează vârtejuri orizontale, paralele cu pământul. Când curenții ascendenți convectivi ai furtunii ridică o parte din coloana vârtejului orizontal, se formează o buclă și curenții ascendenți se divizează într-o pereche de vârtejuri contrarotative.

Vârtejul care se rotește ciclonic, ceea ce înseamnă că în emisfera nordică se rotește în sensul invers acelor de ceasornic, iar în emisfera sudică în sensul acelor de ceasornic, devine de obicei mai puternic, iar celălalt se stinge. Acest curent ascendent care se rotește ciclonic este numit mezociclon. Când acesta se formează, norii cumulonimbus ating statutul de supercelulă. Tornada se formează când mezociclonul primește un supliment de aer cald și umed dinspre suprafața Pământului. În același timp, în centrul mezociclonului se găsesc curenți de aer descendenți.

Pe măsură ce vârtejul vertical se întinde spre pământ, aerul care se rotește este atras spre interior, către axa de rotație, și începe să se învârtească cu mai mare viteză. Dacă devine suficient de rapid, din supercelulă se formează pâlnia tornadei. Dacă pâlnia atinge pământul, vârtejul puternic de vânt se numește tornadă. Tornada aspiră praful și pietrișul de pe sol, partea de jos a pâlniei devenind din această cauză mai închisă la culoare. În cele mai multe cazuri, intensitatea tornadei și diametrul acesteia scad repede și în final tornada dispare complet.

Din fericire, cele mai multe tornade durează numai câteva minute. Dar chiar și într-un timp atât de scurt pot cauza daune majore. La trei sferturi din tornade viteza vântului nu atinge 180 de km/h. La această viteză, daunele cauzate sunt moderate. Dar viteza vântului poate atinge chiar și câteva sute de km/h, cauzând devastări masive, distrugând chiar și clădiri. Scara Îmbunătățită Fujita, o versiune a scării create de meteorologul japonez Fujita, este folosită pentru a măsura și clasifica tornadele. Ea constă în șase categorii bazate pe intensitatea tornadei și mărimea daunelor produse.

Suplimente asociate

Circulația atmosferică

Circulația atmosferică, cauzată de diferența de temperatură dintre zonele ecuatoriale și cele reci, este influențată de un număr de factori, precum rotația...

Formarea norilor, tipuri de nori

Prin evaporare, apele de suprafață formează nori de diferite forme. Odată formați norii, apa cade pe suprafața Pământului sub formă de precipitații.

Cicloanele și anticicloanele din zona temperată

Cicloanele sunt furtuni în formă de vârtej cu diametrul de câteva sute sau chiar mii de kilometri, însoțite de precipitații.

Cicloanele tropicale

Cicloanele sunt furtuni în formă de vârtej cu diametrul de câteva sute de kilometri, însoțite de precipitații.

Front cald, front rece

Întâlnirea a două mase de aer cu temperaturi diferite dă naștere la fronturi atmosferice calde, respectiv reci.

Fulgerul

Fulgerul este o descărcare electrostatică bruscă însoţită de fenomenul acustic numit tunet.

Structura Pământului (nivel mediu)

Pământul este compus din mai multe straturi sferice.

Vânturile locale

Principalele tipuri de vânturi locale sunt brizele montane, brizele marine și vânturile descendente.

Activitate vulcanică

În timpul activității vulcanice, din scoarța terestră erupe la suprafață magma.

Cutremur (seism)

Cutremurul este unul dintre cele mai devastatoare fenomene naturale de pe Terra.

Tsunami

Valurile tsunami sunt valuri foarte înalte cu o putere de distrugere extraordinară.

Added to your cart.