Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Tipuri de unde

Tipuri de unde

Undele joacă un rol extrem de important în multe aspecte ale vieții noastre.

Fizică

Cuvinte cheie

val, tipuri de unde, unda de sunet, undă gravitațională, undă electromagnetică, undă mecanică, longitudinal, transversal, frecvență, amplitudine, sunet, lungime de undă, viteza de propagare, vibrație, perioada de oscilație, filtru de polarizare, unde radio, microunde, lumină, lumina vizibilă, radiații ultraviolete, radiații infraroșii, undă polarizată, infrasunet, ultrasunet, antenă, gravitație, mecanică

Suplimente asociate

Animații

Unde longitudinale

  • Undă longitudinală - Mișcarea particulelor este paralelă cu direcția propagării undei. Undele mecanice care se propagă prin gaze sunt mereu longitudinale.
  • difuzor - Emite unde sonore longitudinale. Sunetul, ca orice altă undă, are lungime de undă, frecvență, viteză de propagare și amplitudine.
  • direcția propagării undei
  • mișcarea particulelor

Cele mai simple unde mecanice sunt undele sonore care se propagă prin diverse gaze. Sursa sunetului cauzează o vibrație a moleculelor de gaz din aproape în aproape. Procesul se repetă și astfel se propagă întreaga vibrație.

Undele mecanice care se propagă prin gaze sunt întotdeauna longitudinale, adică direcția mișcării particulelor este paralelă cu direcția propagării undei. Acest lucru se datorează faptului că particulele de gaz nu se atrag unele pe altele, de aceea forțele tăietoare nu acționează asupra lor. O particulă poate cauza vibrații doar în particulele direct din fața sa. Undele longitudinale nu pot fi polarizate.

Unde transversale

  • Undă transversală - Mișcarea particulelor este perpendiculară pe direcția propagării undei.
  • direcția propagării undei
  • mișcarea particulelor

Undele mecanice care se propagă prin solide sau lichide pot fi fie transversale, fie longitudinale.

Undele transversale sunt unde în care deplasarea particulelor este perpendiculară pe direcția propagării undelor. Când ciupim coarda unei chitare, unda se propagă de-a lungul corzii, dar vibrația este perpendiculară pe mișcarea undei.

Dacă vibrația are loc în același plan, atunci unda este polarizată liniar.

Unde complexe- Unde acvatice

  • Val - Undele sunt longitudinale și transversale în același timp: particulele de apă se mișcă în cercuri.

Majoritatea undelor observabile în natură nu sunt pur transversale sau longitudinale, la fel cum undele transversale nu sunt întotdeauna polarizate într-un singur plan.

Mișcările particulelor dintr-un anumit mediu au loc de obicei în același timp. O mișcare de undă complexă poate fi descrisă ca fiind o combinație dintre o undă longitudinală și una sau mai multe unde transversale. De exemplu, în valurile din apă particulele nu numai că se mișcă în sus și în jos, ci și înainte și înapoi, așadar valurile pot fi considerate o combinație dintre unde longitudinale și transversale.

Cauza acestui fenomen este faptul că apa nu poate fi comprimată, prin urmare particulele care se mișcă în jos nu le deplasează în jos pe cele de sub ele, ci le dau la o parte. Undele care se propagă printr-un mediu solid (de ex. undele seismice) sunt chiar și mai complexe.

Polarizare

  • undă transversală polarizată circular - Combinația a două unde transversale perpendiculare.
  • undă transversală polarizată liniar - O undă în care particulele se deplasează într-un singur plan, mișcarea lor fiind perpendiculară pe direcția propagării undei.
  • polarizator - Undele se polarizează liniar când trec prin acest filtru.
  • polarizator perpendicular

O undă polarizată eliptic este compusă din două unde transversale, dar în anumite cazuri speciale o astfel de undă poate fi polarizată și circular.

Se poate genera cu ușurință o undă polarizată circular dacă se leagă un capăt al unei sfori elastice de un ventilator și se ține celălalt capăt întins.

Pentru a transforma o undă polarizată circular într-o undă polarizată liniar trebuie folosit un polarizator. În cazul undelor mecanice, polarizatorul este o fantă. Când unda trece prin această fantă, ea se polarizează liniar. Dacă în calea undei se plasează un alt polarizator, dar perpendicular față de primul, unda nu va trece prin el.

Unde electromagnetice

  • Radiație electromagnetică dipol - Câmpul electric din jurul antenei generează un câmp magnetic în schimbare, care la rândul său generează un câmp electric în schimbare, procesul repetându-se la infinit.
  • antenă - Distribuția sarcinii din cadrul său se schimbă și ea periodic, așadar și câmpul electric generat se schimbă periodic.

Undele electromagnetice nu sunt vibrații ale unui mediu material. De fapt, ele nu au nevoie de un mediu anume prin care să se propage și au viteza cea mai mare în vid.

Ele iau naștere pe măsură ce câmpul electric în schimbare produce un câmp magnetic în schimbare, care la rândul său produce un alt câmp electric și așa mai departe.

În cazul undelor electromagnetice nu există particule care vibrează în câmpul undei, așadar polarizarea este mai dificil de interpretat. Totuși, dacă considerăm că direcția vibrației este aceeași cu vectorul de intensitate al câmpului electric, atunci undele electromagnetice pot fi considerate unde transversale, prin urmare pot avea polarizare liniară sau mai complexă.

Lumina naturală nu este polarizată într-un singur plan și nu provine de la o sursă unică. Ea este generată independent de o multitudine de atomi și molecule cu polarizare în planuri diferite. Lumina naturală poate fi polarizată cu ajutorul unor filtre de polarizare optică.

Unde gravitaționale

  • Undă gravitațională - Pot fi generate, de exemplu, de două stele care oribtează una în jurul celeilalte.

Undele gravitaționale iau naștere ca urmare a accelerării maselor. Ele sunt considerate a fi fluctuații în curbura spațiu-timp. Efectul lor este expansiunea sau contracția spațiu-timpului într-un punct dat. Aceste efecte nu pot fi detectate decât cu instrumente foarte precise și doar în cazul unor mase foarte mari. De exemplu, sistemele de stele binare care orbitează una în jurul celeilalte pot crea unde gravitaționale suficient de mari pentru a fi detectate.

Tipuri de unde

  • Sursă
  • Mecanică
  • Electromagnetică
  • Gravitațională
  • Direcția vibrației
  • Longitudinală
  • Transversală
  • Complexă
  • Frecvență, lungime de undă
  • Infrasunete - Sunt generate de cutremure, dar sunt emise și de balene sau elefanți. Au o frecvență de la 0 la 20 Hz.
  • Sunet audibil - Frecvența sunetelor care pot fi auzite de oameni este între 20 și 20 000 Hz.
  • Ultrasunete - Sunt folosite de lilieci și delfini, și în medicină pentru imagistică. Au o frecvență de peste 20 000 Hz.
  • Unde radio - [b]Undă lungă[/b] - lungime de undă: 1,000–2,000 m, frecvență (Hz): 1,5×10⁵–3×10⁵ [b]Undă medie[/b] - lungime de undă: 150–600 m, frecvență (Hz): 5×10⁵–2×10⁶ [b]Undă scurtă[/b] - lungime de undă: 15–50 m, frecvență (Hz): 6×10⁶–2×10⁷ [b]Undă ultrascurtă[/b] - lungime de undă: 1–15 m, frecvență (Hz): 2×10⁷–3×10⁸ Undele radio sunt folosite de radiouri și radare.
  • Microunde - lungime de undă: 1 m–0,03 mm, frecvență (Hz): 3×10⁸–10¹³ Sunt folosite de telefoanele mobile, routerele Wi-Fi și cuptoarele cu microunde.
  • Radiație infraroșie - lungime de undă: 0,3–760 nm, frecvență (Hz): 10¹²–3,9×10¹⁴ Soarele, corpul uman și caloriferele emit și radiații infraroșii.
  • Lumină vizibilă - lungime de undă: 760–380 nm, frecvență (Hz): 3,9×10¹⁴–7,8×10¹⁴ Și lumina este un tip de undă electromagnetică.
  • Radiație ultravioletă - lungime de undă: 380–10 nm, frecvență (Hz): 7,8×10¹⁴–3×10¹⁶ Surpaexpunerea la raze UV provenite de la Soare cauzează arsuri.
  • Radiație X - lungime de undă: 1 nm–1 pm, frecvență (Hz): 3×10¹⁶–3×10²⁰ Supraexpunerea la raze X din imagistica medicală poate dăuna celulelor.
  • Radiație gamma - lungime de undă: 0,3 nm–30 fm, frecvență (Hz): 10¹⁸–10²² Razele gamma, fie că provin din spațiul cosmic sau din reactoarele nucleare, sunt cele mai distructive unde electromagnetice.
  • Alte unde mecanice

Undele joacă un rol extrem de important în multe aspecte ale vieții noastre. Ne folosim simțurile pentru a percepe mediul din jurul nostru. Sunetul și lumina, precum și cutremurele, sunt toate unde. Radioul, radarul și laserul se bazează și ele pe unde.

Undele pot fi clasificate în funcție de diverse proprietăți. Cele mai întâlnite categorii se bazează pe mediul de propagare al undelor. Alte categorii sunt în funcție de polarizare sau de frecvență.

În funcție de mediu, undele pot fi:

1) Unde mecanice (de ex. sunetul, ultrasunetele, undele seismice, valurile)

2) Unde electromagnetice (lumina, undele radio, radiația infraroșie, radiația ultravioletă, radiația X, razele gamma, microundele)

3) Unde gravitaționale

4) Funcțiile care descriu starea cuantică a sistemelor pot fi considerate și ele unde, de aceea mai sunt denumite și funcții de unde.

Animaţie

  • Undă longitudinală - Mișcarea particulelor este paralelă cu direcția propagării undei. Undele mecanice care se propagă prin gaze sunt mereu longitudinale.
  • difuzor - Emite unde sonore longitudinale. Sunetul, ca orice altă undă, are lungime de undă, frecvență, viteză de propagare și amplitudine.
  • direcția propagării undei
  • mișcarea particulelor
  • Undă transversală - Mișcarea particulelor este perpendiculară pe direcția propagării undei.
  • direcția propagării undei
  • mișcarea particulelor
  • Val - Undele sunt longitudinale și transversale în același timp: particulele de apă se mișcă în cercuri.
  • undă transversală polarizată circular - Combinația a două unde transversale perpendiculare.
  • undă transversală polarizată liniar - O undă în care particulele se deplasează într-un singur plan, mișcarea lor fiind perpendiculară pe direcția propagării undei.
  • polarizator - Undele se polarizează liniar când trec prin acest filtru.
  • polarizator perpendicular
  • Radiație electromagnetică dipol - Câmpul electric din jurul antenei generează un câmp magnetic în schimbare, care la rândul său generează un câmp electric în schimbare, procesul repetându-se la infinit.
  • antenă - Distribuția sarcinii din cadrul său se schimbă și ea periodic, așadar și câmpul electric generat se schimbă periodic.
  • Undă gravitațională - Pot fi generate, de exemplu, de două stele care oribtează una în jurul celeilalte.
  • Sursă
  • Mecanică
  • Electromagnetică
  • Gravitațională
  • Direcția vibrației
  • Longitudinală
  • Transversală
  • Complexă
  • Frecvență, lungime de undă
  • Infrasunete - Sunt generate de cutremure, dar sunt emise și de balene sau elefanți. Au o frecvență de la 0 la 20 Hz.
  • Sunet audibil - Frecvența sunetelor care pot fi auzite de oameni este între 20 și 20 000 Hz.
  • Ultrasunete - Sunt folosite de lilieci și delfini, și în medicină pentru imagistică. Au o frecvență de peste 20 000 Hz.
  • Unde radio - [b]Undă lungă[/b] - lungime de undă: 1,000–2,000 m, frecvență (Hz): 1,5×10⁵–3×10⁵ [b]Undă medie[/b] - lungime de undă: 150–600 m, frecvență (Hz): 5×10⁵–2×10⁶ [b]Undă scurtă[/b] - lungime de undă: 15–50 m, frecvență (Hz): 6×10⁶–2×10⁷ [b]Undă ultrascurtă[/b] - lungime de undă: 1–15 m, frecvență (Hz): 2×10⁷–3×10⁸ Undele radio sunt folosite de radiouri și radare.
  • Microunde - lungime de undă: 1 m–0,03 mm, frecvență (Hz): 3×10⁸–10¹³ Sunt folosite de telefoanele mobile, routerele Wi-Fi și cuptoarele cu microunde.
  • Radiație infraroșie - lungime de undă: 0,3–760 nm, frecvență (Hz): 10¹²–3,9×10¹⁴ Soarele, corpul uman și caloriferele emit și radiații infraroșii.
  • Lumină vizibilă - lungime de undă: 760–380 nm, frecvență (Hz): 3,9×10¹⁴–7,8×10¹⁴ Și lumina este un tip de undă electromagnetică.
  • Radiație ultravioletă - lungime de undă: 380–10 nm, frecvență (Hz): 7,8×10¹⁴–3×10¹⁶ Surpaexpunerea la raze UV provenite de la Soare cauzează arsuri.
  • Radiație X - lungime de undă: 1 nm–1 pm, frecvență (Hz): 3×10¹⁶–3×10²⁰ Supraexpunerea la raze X din imagistica medicală poate dăuna celulelor.
  • Radiație gamma - lungime de undă: 0,3 nm–30 fm, frecvență (Hz): 10¹⁸–10²² Razele gamma, fie că provin din spațiul cosmic sau din reactoarele nucleare, sunt cele mai distructive unde electromagnetice.
  • Alte unde mecanice

Narațiune

Undele joacă un rol extrem de important în multe aspecte ale vieții noastre. Ne folosim simțurile pentru a percepe mediul din jurul nostru. Sunetul și lumina, precum și cutremurele, sunt toate unde. Radioul, radarul și laserul se bazează și ele pe unde.

Undele pot fi clasificate în funcție de diverse proprietăți. Cele mai întâlnite categorii se bazează pe mediul de propagare al undelor. Alte categorii sunt în funcție de polarizare sau de frecvență.

În funcție de mediu, undele pot fi mecanice, electromagnetice sau gravitaționale. Funcțiile care descriu starea cuantică a sistemelor pot fi considerate și ele unde, de aceea mai sunt denumite și funcții de unde.

Cele mai simple unde mecanice sunt undele sonore care se propagă prin diverse gaze. Sursa sunetului cauzează o vibrație a moleculelor de gaz din aproape în aproape. Procesul se repetă și astfel se propagă întreaga vibrație.

Undele mecanice care se propagă prin gaze sunt întotdeauna longitudinale, adică direcția mișcării particulelor este paralelă cu direcția propagării undei. Acest lucru se datorează faptului că particulele de gaz nu se atrag unele pe altele, de aceea forțele tăietoare nu acționează asupra lor. O particulă poate cauza vibrații doar în particulele direct din fața sa. Undele longitudinale nu pot fi polarizate.

Undele mecanice care se propagă prin solide sau lichide pot fi fie transversale, fie longitudinale.

Undele transversale sunt unde în care deplasarea particulelor este perpendiculară pe direcția propagării undelor. Când ciupim coarda unei chitare, unda se propagă de-a lungul corzii, dar vibrația este perpendiculară pe mișcarea undei.

Dacă vibrația are loc în același plan, atunci unda este polarizată liniar.

Majoritatea undelor observabile în natură nu sunt pur transversale sau longitudinale, la fel cum undele transversale nu sunt întotdeauna polarizate într-un singur plan.

Mișcările particulelor dintr-un anumit mediu au loc de obicei în același timp. O mișcare de undă complexă poate fi descrisă ca fiind o combinație dintre o undă longitudinală și una sau mai multe unde transversale. De exemplu, în valurile din apă particulele nu numai că se mișcă în sus și în jos, ci și înainte și înapoi, așadar valurile pot fi considerate o combinație dintre unde longitudinale și transversale.

Cauza acestui fenomen este faptul că apa nu poate fi comprimată, prin urmare particulele care se mișcă în jos nu le deplasează în jos pe cele de sub ele, ci le dau la o parte. Undele care se propagă printr-un mediu solid (de ex. undele seismice) sunt chiar și mai complexe.

O undă polarizată eliptic este compusă din două unde transversale, dar în anumite cazuri speciale o astfel de undă poate fi polarizată și circular.

Se poate genera cu ușurință o undă polarizată circular dacă se leagă un capăt al unei sfori elastice de un ventilator și se ține celălalt capăt întins.

Pentru a transforma o undă polarizată circular într-o undă polarizată liniar trebuie folosit un polarizator. În cazul undelor mecanice, polarizatorul este o fantă. Când unda trece prin această fantă, ea se polarizează liniar. Dacă în calea undei se plasează un alt polarizator, dar perpendicular față de primul, unda nu va trece prin el.

Undele electromagnetice nu sunt vibrații ale unui mediu material. De fapt, ele nu au nevoie de un mediu anume prin care să se propage și au viteza cea mai mare în vid.

Ele iau naștere pe măsură ce câmpul electric în schimbare produce un câmp magnetic în schimbare, care la rândul său produce un alt câmp electric și așa mai departe.

În cazul undelor electromagnetice nu există particule care vibrează în câmpul undei, așadar polarizarea este mai dificil de interpretat. Totuși, dacă considerăm că direcția vibrației este aceeași cu vectorul de intensitate al câmpului electric, atunci undele electromagnetice pot fi considerate unde transversale, prin urmare pot avea polarizare liniară sau mai complexă.

Lumina naturală nu este polarizată într-un singur plan și nu provine de la o sursă unică. Ea este generată independent de o multitudine de atomi și molecule cu polarizare în planuri diferite. Lumina naturală poate fi polarizată cu ajutorul unor filtre de polarizare optică.

Undele gravitaționale iau naștere ca urmare a accelerării maselor. Ele sunt considerate a fi fluctuații în curbura spațiu-timp. Efectul lor este expansiunea sau contracția spațiu-timpului într-un punct dat. Aceste efecte nu pot fi detectate decât cu instrumente foarte precise și doar în cazul unor mase foarte mari. De exemplu, sistemele de stele binare care orbitează una în jurul celeilalte pot crea unde gravitaționale suficient de mari pentru a fi detectate.

Suplimente asociate

Parametrii undelor sonore

Animația explică cei mai importanți parametri ai undelor pornind de la undele sonore.

Cum funcționează difuzorul?

Difuzorul generează unde sonore prin inducție electromagnetică.

Centrală mareomotrică

Centralele mareomotrice utilizează fluctuația zilnică a nivelului apei pentru a produce electricitate.

Curenții oceanici

Circulația termohalină este un sistem global de curenți oceanici, care au o mare influență asupra climatului planetei noastre.

Cutremur (seism)

Cutremurul este unul dintre cele mai devastatoare fenomene naturale de pe Terra.

Efectul Doppler

Este binecunoscut faptul că sunetul unei surse de sunet care se apropie este mai înalt decât sunetul unei surse care se îndepărtează.

Formarea mărilor la suprafața Pământului

Apa mărilor, fiind o forță externă, joacă un rol important în formarea țărmurilor.

How does it work? - Laser

Lasers are devices designed to emit narrow, monochromatic, high-intensity beams of light.

Magnetron

Una dintre cele mai importante componente ale cuptorului cu microunde este magnetronul, care produce microundele.

Maree

Mareea este o mișcare oscilatorie a apelor mărilor și oceanelor, al căror nivel crește și descrește alternativ, ca urmare a atracției Lunii.

Mișcarea oscilatorie armonică și mișcarea circulară uniformă

Mișcarea oscilatorie armonică poate fi considerată proiecția tridimensională a mișcării circulare uniforme.

Radarul lunar (Zoltán Bay, 1946)

Cercetătorul maghiar a fost primul om de știință care în 1946 a detectat semnale radar reflectate de pe suprafața Lunii.

Radioactivitatea

Numim radioactivitate procesul de dezintegrare a nucleelor atomilor instabili.

Soneria electrică

Soneria electrică este un dispozitiv mecanic care are la bază un electromagnet.

Transparența

Animația explică principiul transparenței, al opacității, și al radiografiei, precum și proprietatea materialelor de a absoarbe anumite spectre ale luminii.

Unde gravitaționale (observatorul LIGO)

Corpurile masive aflate în mișcare accelerată, produc în jurul lor fluctuații în curbura spațiu-timp, numite unde gravitaționale.

Concorde (1969)

Primul avion supersonic de pasageri a fost introdus în anul 1976.

Cum funcționează cuptorul cu microunde?

Animația prezintă structura și modul de funcționare ale cuptoarelor cu microunde.

Cum funcționează sonarul?

Animația prezintă modul de funcționare al unui sonar.

Cum funcționează tomograful computerizat?

Animația prezintă structura și modul de funcționare al tomografelor computerizate.

Delfinul cu bot gros

Delfinii cu bot gros sunt mamifere marine care se orientează cu ajutorul ultrasunetelor.

Laboratorul lui Nikola Tesla (Shoreham, SUA)

Inginerul inventator preocupat în primul rând de electrotehnică este fără îndoială una dintre figurile geniale ale celei de-a doua revoluții industriale.

Liliacul mic cu potcoavă

Liliecii folosesc ultrasunete pentru a se orienta și a vâna.

Producerea vocii

La producerea sunetelor, aerul expirat din plămâni face corzile vocale să vibreze.

Surse de iluminat pentru uz casnic

Animația prezintă caracteristicile surselor de iluminat, de la becurile tradiționale până la becurile cu LED-uri.

Tsunami

Valurile tsunami sunt valuri foarte înalte cu o putere de distrugere extraordinară.

Soarele

Diametrul Soarelui este de 109 mai mare decât cel al Pământului. Masa sa este compusă în principal din hidrogen.

Added to your cart.