Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Ţesuturile conjunctive

Ţesuturile conjunctive

Țesuturile conjuctive includ țesuturile conjunctive laxe, țesuturile conjunctive dense, ţesuturile adipoase, sângele, ţesuturile cartilaginoase şi ţesuturile osoase.

Biologie

Cuvinte cheie

țesut conjunctiv, țesut conjunctiv de susținere, sânge, țesut cartilaginos, țesut osos, tendon, țesutul adipos alb, dense connective tissue, loose, os, țesut, țesutul cartilaginos hialin, matrice intracelulară, schelet, grăsime, cartilaj, fibre de colagen, fibră elastică, mastocit, celule de grăsime, celulele albe din sânge, globulă roșie, trombocite, osteon, om, biologie

Suplimente asociate

Animații

Țesut conjunctiv lax

  • fibră de colagen - Fibre de ţesut conjunctiv puternice, mai puţin elastice, alcătuite din proteine colagenice.
  • fibră elastică - Fibre elastice ale ţesutului conjunctiv: se pot întinde de 1,5 ori lungimea lor originală, revenind la lungimea iniţială atunci când se relaxează. Sunt alcătuite din proteine de elastină.
  • vas de sânge
  • fagocit - Au un rol important în lupta împotriva infecţiilor: captează şi distrug celulele străine.
  • mastocit - Secretă anticoagulante (heparină) şi substanţe care declanşează răspunsul inflamator (serotonină, histamină).
  • fibroblast - Sintetizează fibre de ţesut conjunctiv.
  • matrice

Țesut conjunctiv dens (tendon)

  • celulă cartilaginoasă
  • fibre - În mare parte, ţesutul este format din fascicule de fibre de colagen foarte puternice.

Țesut adipos alb

  • fibre de reticulină - Fibre de ţesut conjunctiv ramificate care formează o reţea.
  • vas de sânge
  • adipocit
  • picătură lipidică - Adipocitele conţin o picătură lipidică ce umple celula, împingând nucleul înspre membrana celulară. Țesutul gras reprezintă o rezervă de substanţe nutritive şi un solvent pentru vitamine, având totodată un rol important în protecţia mecanică şi în izolarea termică.
  • nucleu

Sânge

  • globule roșii - Asigură transportul oxigenului prin intermediul hemoglobinei. Nu prezintă nuclei.
  • globule albe - Au un rol important în lupta împotriva infecţiilor: identifică şi distrug agenţii patogeni.
  • trombocite - Au un rol important în coagularea sângelui. Nu prezintă nuclei.

Țesut cartilaginos

  • condrocite - De obicei, formează grupuri mici.
  • matrice intracelulară - Matrice solidă care conţine fibre.

Țesut osos

  • membrană osoasă - Conţine vase de sânge şi nervi, leziunea ei cauzând dureri severe. În caz de lezare a osului, intervine prin sinteza de ţesut osos.
  • canal haversian
  • canale Volkmann
  • osteocite
  • vas de sânge
  • sistem haversian - Lamelele matricei extracelulare solide a osului sunt aranjate în cercuri concentrice şi constituie sisteme haversiene. Între straturi se găsesc osteocite (celule osoase).

Animație

  • fibră de colagen - Fibre de ţesut conjunctiv puternice, mai puţin elastice, alcătuite din proteine colagenice.
  • fibră elastică - Fibre elastice ale ţesutului conjunctiv: se pot întinde de 1,5 ori lungimea lor originală, revenind la lungimea iniţială atunci când se relaxează. Sunt alcătuite din proteine de elastină.
  • vas de sânge
  • fagocit - Au un rol important în lupta împotriva infecţiilor: captează şi distrug celulele străine.
  • mastocit - Secretă anticoagulante (heparină) şi substanţe care declanşează răspunsul inflamator (serotonină, histamină).
  • fibroblast - Sintetizează fibre de ţesut conjunctiv.
  • matrice
  • fibre de reticulină - Fibre de ţesut conjunctiv ramificate care formează o reţea.
  • vas de sânge
  • adipocit
  • picătură lipidică - Adipocitele conţin o picătură lipidică ce umple celula, împingând nucleul înspre membrana celulară. Țesutul gras reprezintă o rezervă de substanţe nutritive şi un solvent pentru vitamine, având totodată un rol important în protecţia mecanică şi în izolarea termică.
  • nucleu
  • membrană osoasă - Conţine vase de sânge şi nervi, leziunea ei cauzând dureri severe. În caz de lezare a osului, intervine prin sinteza de ţesut osos.
  • canal haversian
  • canale Volkmann
  • osteocite
  • vas de sânge
  • sistem haversian - Lamelele matricei extracelulare solide a osului sunt aranjate în cercuri concentrice şi constituie sisteme haversiene. Între straturi se găsesc osteocite (celule osoase).
  • celulă cartilaginoasă
  • fibre - În mare parte, ţesutul este format din fascicule de fibre de colagen foarte puternice.
  • condrocite - De obicei, formează grupuri mici.
  • matrice intracelulară - Matrice solidă care conţine fibre.
  • globule roșii - Asigură transportul oxigenului prin intermediul hemoglobinei. Nu prezintă nuclei.
  • globule albe - Au un rol important în lupta împotriva infecţiilor: identifică şi distrug agenţii patogeni.
  • trombocite - Au un rol important în coagularea sângelui. Nu prezintă nuclei.

Narațiune

Celulele ţesutului conjunctiv lax sunt variate: includ fagocite cu rol important în apărarea imună, mastocite, precum şi fibroblaste care produc fibre de ţesut conjunctiv. Matricea extracelulară conţine fibre de colagen, fibre elastice şi vase de sânge. Funcția țesutului conjunctiv lax este de a umple cavităţile corpului nostru, de a forma membrane, de a separa şi a susţine organele, precum şi de a lega ţesuturile între ele.

Celulele ţesutului adipos alb sunt sferice, şi conţin o picătură lipidică ce împinge nucleul înspre membrana celulară. Spaţiul intercelular cuprinde vase de sânge şi fibre de ţesut conjunctiv, numite fibre reticulare.
Grăsimile sunt compuși cu un bogat conținut energetic, una dintre principalele funcţii ale ţesutului adipos alb fiind deci stocarea substanţelor nutritive. De asemenea, are un rol însemnat în izolarea termică, protecţia mecanică, precum şi în stocarea vitaminelor liposolubile A, D, E, K.

Ţesutul osos reprezintă un tip de ţesut conjunctiv. Matricea extracelulară solidă stochează o cantitate mare de fosfat de calciu şi carbonat de calciu care asigură duritatea oaselor.
Oasele sunt alcătuite dintr-un țesut osos compact la exterior şi o substanţă spongioasă internă. Ţesutul osos compact cuprinde canalele haversiene şi canalele Volkmann care sunt străbătute de vase de sânge.
Sistemele haversiene au formă cilindrică, şi reprezintă unităţile specifice ale ţesutului osos compact. Aceste sisteme includ canalele haversiene care sunt înconjurate de lamelele concentrice ale sistemelor haversiene. Lamelele sunt compuse din matrice osoasă cu celule osoase între ele. Celulele osoase prezintă prelungiri.
Ţesutul osos spongios intern este alcătuit din trabecule care au capacitatea de a se reorganiza dinamic în funcţie de direcţia sarcinii. Ţesutul osos formează endoscheletul dur al vertebratelor, cu excepţia peştilor cartilaginoşi.

Tendonul este un tip de ţesut conjunctiv dens. Fibrele de ţesut conjunctiv din tendon sunt aranjate în fascicule paralele, printre ele regăsindu-se celule conjunctive aplatizate. Fibrele sunt alcătuite din proteine colagenoce cu o rezistenţă ridicată la tracţiune: un fascicul de colagen cu un diametru de un centimetru pătrat poate suporta o sarcină de sute de kilograme. În consecinţă, tendoanele sunt deosebit de rezistente. Deoarece vascularizarea ţesutului este slabă, tendoanele rănite se vindecă încet.
Tendoanele fixează muşchii pe oase, acest tip de ţesut având un rol vital în structura sistemului locomotor.

Ţesutul cartilaginos este un ţesut conjunctiv de suport. Matricea sa extracelulară este solidă şi bogată în fibre. Există mai multe subtipuri care includ: cartilajul din fibre de colagen din discurile intervertebrale, cartilajul din fibre elastice prezent în pavilionul urechii şi țesutul cartilaginos hialin.
Ţesutul cartilaginos hialin formează articulaţiile umane şi scheletul intern al peştilor cartilaginoşi. Conţine celule sferice, aranjate în grupuri mici.

Ţesutul conjunctiv fluid sau sângele este un ţesut conjunctiv special, deoarece matricea sa extracelulară nu conţine fibre. Matricea se numeşte plasmă, şi este compusă din apă, proteine şi săruri minerale. Plasma conţine componentele celulare ale sângelui: globule roşii, globule albe şi trombocite. Globulele roşii fără nucleu au formă de gogoaşă, rolul lor fiind transportarea oxigenului. Globulele albe au rol în apărarea imună, iar trombocitele intervin în coagularea sângelui.

Suplimente asociate

Straturile pielii, senzații cutanate

Pielea, învelișul exterior al corpului nostru, este compusă din trei straturi și anume epidermul, dermul și hipodermul.

Oasele membrelor inferioare

Oasele membrelor inferioare formează centura pelviană și scheletul picioarelor.

Celule animale şi vegetale, organite celulare

Celulele eucariote conțin un număr mare de organite celulare.

Dantura umană

Dantura umană este alcătuită din patru tipuri de dinți: incisivi, canini, premolari și molari.

Din ce este compus corpul uman?

Animația prezintă componentele de bază ale corpului uman.

Nivelurile de organizare a materiei vii

Animația prezintă nivelurile de organizare ale sistemelor, de la nivelul unui organism până la nivel celular.

Oasele membrelor superioare

Oasele membrelor superioare formează centura scapulară și scheletul brațului.

Oasele toracelui

Coastele, sternul și coloana vertebrală alcătuiesc scheletul toracelui.

Sângele uman

Sângele uman este alcătuit din celule sangvine (globulele roșii, globulele albe, trombocitele) și plasmă.

Scheletul uman

Structura noastră internă de susţinere a corpului, de care sunt atașați mușchii scheletici.

Sistemul nervos

Sistemul central nervos este alcătuit din creier și măduva spinării, iar sistemul nervos periferic este format din nervi și ganglioni.

Spălatul pe dinți

Spălarea atentă a dinților joacă un rol important în menținerea sănătății orale.

Structura mușchilor scheletici

Animaţia demonstrează structura moleculară fină a muşchilor şi mecanismul de funţionare al acestora.

Structura oaselor

Această animație prezintă structura și funcțiile oaselor.

Tipuri de articulații

Articulațiile pot fi clasificate și în funcție de mișcarea pe care o permit.

Tipuri de articulații osoase

Oasele umane sunt legate între ele prin suturi, articulații cartilaginoase, sinoviale sau prin sudare.

Tipuri de vase de sânge

Cele trei tipuri principale de vase de sânge din organism sunt artera, vena și capilarele.

Țesuturile musculare

Organismul uman prezintă trei grupe diferite de mușchi: mușchii netezi, mușchii scheletici (sau striați) și mușchiul cardiac.

Neuronii și țesutul nervos

Neuronii sunt celule specializate responsabile pentru transmiterea semnalelor electrice.

Tipuri de țesuturi epiteliale

Țesuturile epiteliale acoperă suprafața internă și cea extrenă a corpului.

Added to your cart.