Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Racul de râu

Racul de râu

Rac de talie mare, trăieşte în râurile şi lacurile cu apă limpede şi curgătoare.

Biologie

Cuvinte cheie

cancer, crustacea, ghiară, cefalotorace, abdomen, armură de chitină, chitină, picioare, năpârlire, metamorfoză graduală, artropod, râu, artropode, animal, prădător, biologie

Suplimente asociate

Animații

Racul de râu

Racul de râu (lat.: Astacus astacus)

Trăiește în Europa Centrală şi în Scandinavia de Sud. Masculul adult atinge 20-25 de cm, iar femela are mai puţin de 15 cm. Preferă râurile şi pâraiele cu apă limpede şi curgătoare din regiunile de câmpie. Astăzi, această specie e foarte rară, fiind de aceea ocrotită pin lege.

Animal de pradă, consumă mai ales insecte, melci, mormoloci şi peşti mai mici. Îşi vânează prada noaptea. Poate trăi şi 20 de ani, femelele îşi schimbă carapacea de două ori pe an, iar masculii o dată pe an. După năpârlire, pentru câteva ore, corpul este moale şi lipsit de apărare. Are 5 perechi de picioare, dintre care perechea din faţă s-a transformat în cleşti puternici. Pe partea ventrală a abdomenului mai prezintă şi alte perechi de picioruşe: masculii au 5+1 perechi de picioruşe, iar femelele 4+1. Cei 2 ochi compuşi sunt formaţi din mai mulţi ochi simpli aşezaţi în vârful unor pedunculi mobili. Din luna octombrie până în decembrie, femela depune 60-150 de ouă, pe care le fixează cu ajutorul unei secreţii lipicioase în grămezi mici, sub picioruşele abdominale. Astfel, odată cu mişcarea picioruşelor, asigură progeniturilor circulația apei bogate în oxigen. Din mulţimea de ouă se dezvoltă în mod obişnuit doar 20 de răcuşori prin metamorfoză incompletă. După ieșirea din ou, rămân lipiţi de trupul mamei timp de 2 săptămâni, începându-şi viaţa independentă doar după această perioadă.

Structură

  • cleşte - Servesc la apucarea şi fărimițarea mâncării.
  • ochi compus - Fiecare ochi se compune din mai multe mii de unităţi vizuale numite omatidii. Fac posibilă o percepţie vizuală dezvoltată şi permite reconstituirea tridimensională a imaginii (viziune stereoscopică). Ochii se află pe pedunculi oculari. Pedunculul ocular s-a dezvoltat de-a lungul evoluţiei din picioare.
  • cefalotorace - În cazul crustaceelor, capul şi abdomenul – la fel ca la arahnide – au fuzionat.
  • abdomen
  • exoschelet chitinos - Este un schelet exterior care serveşte la protejarea corpului. Deoarece exosceletul nu se poate întinde odată cu creşterea animalului, în decursul dezvoltării sale, racul năpârleşte periodic. Exoscheletul crustaceelor este foarte tare datorită rezervelor de calcar şi carbonat de calciu care se depun în crustă.
  • două perechi de antene - În general, crustaceele prezintă două perechi de antene. Antenele scurte ale racului de râu sunt bifurcate. Antenele conţin receptori care reacţionează la stimuli mecanici şi chimici (mecanoreceptori şi chemoreceptori), precum şi senzori de poziţie. Antenele s-au dezvoltat de-a lungul evoluţiei din picioare.
  • picioare - Crustaceele de ordin superior (cum este şi racul de râu) deţin cinci perechi de picioare.
  • înotătoarea codală
  • carapace - Înveliş chitinos, tare şi gros, care protejează cefalotoracele.

Organele

  • ganglion cerebral - Ganglionul cerebral al crustaceelor – la fel ca la celelalte artropode – este dezvoltat. Printre altele, este responsabil pentru prelucrarea informaţiilor provenite de la organele senzoriale dezvoltate.
  • inimă - Sistemul circulator al crustaceelor – la fel ca la celelalte artropode – este de tip deschis. Hemolimfa se revarsă în inimă, în vene şi în cavitatea corpului, transportând substanţele nutritive, produsele excretoare şi gazele respiratorii.
  • organ de reproducere - Racul-de-râu are sexe separate şi prezintă dimorfism sexual. Se caracterizează prin reproducere externă.
  • cordon nervos ventral - Începe din ganglionul cerebral şi se întinde de-a lungul abdomenului. Corpusculele celulelor nervoase se află în ganglioni. Ganglionii sunt legaţi prin fascicule de fibre nervoase.
  • gura
  • glandă antenară - Organul de excreţie al crustaceelor. Se numesc şi glande verzi. Rolul acestui organ este înlăturarea substanţelor inutile şi dăunătoare.
  • branhii - Se află la baza picioarelor. Rolul lor este de a asigura schimbul de gaze între apă şi lichidul din corp: preia oxigenul şi elimină dioxidul de carbon.
  • intestin posterior

Suplimente asociate

Albina meliferă europeană

Albinele produc o substanță nutritivă dulce numită miere.

Broasca de lac

Pornind de la anatomia broaștei de lac, animația prezintă anatomia amfibienilor.

Cărăbușul de mai

Cărăbușul de mai este o insectă foarte răspândită în Europa. Larvele sale, numite și viermi albi, sunt considerate dăunătoare.

Fluturele alb al verzei

Pornind de la exemplul fluturelui alb al verzei, animația prezintă anatomia fluturilor.

Furnica roșie de pădure

Un mușuroi de furnici este format din regină, masculi și lucrătoare.

Mătase de păianjen, pânză de păianjen

Cu toate că densitatea mătăsii de păianjen este mai mică decât a nailonului, rezistența sa la întindere o depășește pe cea oțelului.

Păianjenul cu cruce

Pornind de la exemplul păianjenului cu cruce, animația prezintă anatomia păianjenilor.

Paianjenul brun solitar

Mușcătura veninoasă a păianjenului pustnic este foarte periculoasă pentru organismul uman.

Pești de apă dulce

Mulți pești de apă dulce sunt foarte populari, servind ca hrană.

Rădașca

Pornind de la exemplul rădaștei, animația prezintă modul de funcționare al mușchilor insectelor, mecanismul de zbor al insectelor și modul de reproducere al...

Rusalia (Efemerida)

Larvele acestei specii de efemeride trăiesc trei ani de zile în apă. Odată mature, rusaliile trăiesc o singură zi, timp în care se împerechează.

Scoica perliferă de apă dulce

O specie de moluște răspândită în apele dulci.

Scolopendra

Această animație prezintă speciile de miriapode din zona mediterană.

Stuf şi papură

Plante monocotiledonate cosmopolite mari care populează stufărişurile de pe malul apelor stătătoare.

Tarantula cu genunchi roșii

Una dintre cele mai bine cunoscute specii de păianjen adesea ținută ca animal de companie. Mușcătura acesteia nu este letală pentru oameni.

Tardigradă

Tardigradele pot supraviețui atât în condiții extreme, cât și în spațiu.

Trilobiți

Strămoșii arahnidelor și ai crustaceelor făceau parte din clasa Trilobita.

Added to your cart.