Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Marea epidemie de ciumă (Europa, 1347-1353)

Marea epidemie de ciumă (Europa, 1347-1353)

Cauzată de o bacterie, ciuma este una dintre cele mai pustiitoare boli infecțioase din istoria omenirii.

Istorie

Cuvinte cheie

ciumă, șobolan, bacterie, purice, boală, epidemie, febră, distrugere, infecție, durere de cap, tuse, incubație, sângerare, secolul al IVX-lea, Europa, lanțul infecției, doctorul ciumei, _javasolt, istorie, european, ganglion limfatic, plămân, simptom, doctor, moarte, populație, Evul Mediu

Suplimente asociate

Întrebări

  • În ce secol s-a dezlănțuit epidemia de ciumă cu cel mai mare efect devastator din istoria omenirii?
  • Unde se presupune că a izbucnit inițial epidemia de ciumă?
  • Din care peninsulă s-a dispersat ciuma în Europa?
  • Care parte a Europei s-a confruntat prima dată cu epidemia?
  • Cum au încercat oamenii vremii să se protejeze de contaminare?
  • Ce metode de prevenție NU au folosit împotriva ciumei oamenii din epoca medievală?
  • Care este agentul patogenic al ciumei?
  • Care a fost vectorul ciumei?
  • Ce NU a constituit o verigă în lanțul transmiterii infecției cu ciumă?
  • Ce NU făcea parte din costumul specific doctorilor ciumei?
  • Cum erau porecliți doctorii ciumei?
  • De cine erau angajați doctorii ciumei?
  • Ce nu conțineau ciocurile măștilor doctorilor ciumei?
  • Cum au încercat doctorii ciumei să confecționeze haine mai rezistente pentru a preveni infestarea?
  • Care este bacteria care cauzează ciuma?
  • Cine a descoperit agentul patogen al ciumei?
  • În ce secol a fost descoperit agentul patogen al ciumei?
  • Care dintre următoarele NU constituie un tip de ciumă?
  • Ce procent al populației europene și-a pierdut viața în timpul pandemiei de ciumă?
  • Care parte a Europei NU a fost grav afectată de pandemia de ciumă?
  • Care tip de ciumă are cea mai ridicată rată a mortalității?
  • Adevărat sau fals?\nBacteria ciumei se colorează în violet la testul Gram.
  • Pe care drum comercial s-a transmis în Europa agentul patogen al ciumei?
  • Ce formă are bacteria Yersinia pestis?

Animații

Răspândire

  • Viena
  • Brugge
  • Buda
  • Bergen
  • Bordeaux
  • Feodosia (Kaffa)
  • Florența
  • Gdansk
  • Geneva
  • Kiev
  • Klaipeda
  • Köln
  • Constantinopol
  • Londra
  • Lyon
  • Malmö
  • Marseille
  • Messina
  • Moscova
  • Napoli
  • Paris
  • Praga
  • Roma
  • Sevilla
  • Tunis
  • Valencia
  • Veneția
  • Varșovia

Ciuma este una dintre groaznicele pandemii ale istoriei. Moartea neagră a devastat Europa între 1347-1353.

Epidemia a izbucnit probabil în China, apoi pe Drumul Mătăsii a ajuns în peninsula Crimeei. De acolo, în scurt timp a ajuns în bazinul Mării Mediteraneene. Flagelul, adus probabil de puricii șobolanilor infestați de pe corăbiile comerciale italiene, s-a răspândit repede pe întregul continent.

Pornind din sud, a apărut în vestul, centrul, nordul și estul Europei. Moartea neagră a avut consecințe dezastruoase. S-a estimat că aproximativ 30-60% din populația Europei medievale și-a pierdut viața în timpul pandemiei de ciumă.

Este șocant că populația mondială, care înregistrase o creștere aproape constantă până în Evul Mediu, a scăzut cu 100 de milioane în secolul al XIV-lea, în special din cauza ciumei.

Rata mortalității

  • Viena
  • Brugge
  • Buda
  • Bergen
  • Bordeaux
  • Feodosia (Kaffa)
  • Florența
  • Gdansk
  • Geneva
  • Kiev
  • Klaipeda
  • Köln
  • Constantinopol
  • Londra
  • Lyon
  • Malmö
  • Marseille
  • Messina
  • Moscova
  • Napoli
  • Paris
  • Praga
  • Roma
  • Sevilla
  • Tunis
  • Valencia
  • Veneția
  • Varșovia

Verigile lanțului infecției

Ciuma este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Yersinia pestis. Agentul patogen a fost descoperit în anul 1894 de unul dintre bacteriologii Institutului Pasteur, Alexandre Yersin.

Numit inițial Pasteurella pestis, agentul patogen s-a dezvoltat probabil din Yersinia pseudotuberculosis în Africa de Est și, de acolo, s-a răspândit în toată lumea. Yersinia pestis este o bacterie Gram negativă, sub formă de bastonaș.

Traseul infecției cu Yersinia pestis (bacterie-șobolan-purice-om) a fost descris pentru prima dată de francezul Paul-Louis Simond, cercetător la Institutul Pasteur, la câțiva ani după descoperirea bacteriei.

Transmițătorul (vectorul) bacteriei cauzatoare a infecției este puricele, în al cărui tract intestinal bacteriile pătrund odată cu sângele supt de la șobolanii infestați. În tractul digestiv, bacteria Yersinia pestis secretă o enzimă numită coagulază, care formează pe faringele puricelui un strat alcătuit din celule lipite. Datorită faringelui blocat, puricele are senzația de foame, ceea ce duce la creșterea numărului de înțepături ale acestuia, transmițându-se astfel bacteria în sistemul circulator al organismului gazdă (om).

Lanțul infecției

  • ciclul silvatic - Transmiterea agenților patogeni are loc în natură, printre animalele sălbatice.
  • purice
  • rozător
  • ciclul urban - Transmiterea agenților patogeni are loc în mediul citadin, printre animalele domestice.
  • om (ciuma bubonică)
  • om (ciumă pulmonară secundară) - Se dezvoltă din ciuma bubonică și se transmite de la om la om prin inhalarea de picături infestate.
  • om (ciumă pulmonară primară)

Simptome

Ciuma bubonică

Este cea mai des întâlnită formă de ciumă, care a devenit faimoasă în Europa Evului Mediu sub numele de „moartea neagră”. A fost denumită astfel din cauza inflamării ganglionilor limfatici (buboanelor). În buboane se colectează un puroi negru- albăstrui, care la sfârșit supurează. Boala are ca simptome febră ridicată și dureri puternice. În general este cauzată de înțepăturile puricilor șobolanilor infestați.

Ciuma pulmonară

Ciuma pulmonară unul din rarele tipuri de ciumă care se transmit de la om la om prin picături nazo-faringiene (ciumă pulmonară primară). Bacteriile care ajung în organism sunt capabile să infecteze și sistemul nervos. În evoluția bolii, apare edemul pulmonar care duce la colapsul aparatului respirator. Decesul este cauzat de sufocare. Rata mortalității este extrem de ridicată (aproximativ 95%).

Ciuma septicemică

Această boală este cauzată de pătrunderea bacteriei Yersinia pestis în circulația sanguină și multiplicarea ei acolo. Ciuma septicemică poate fi rezultatul infecției directe a sângelui (ciumă septicemică primară) sau se poate dezvolta ca o complicație a ciumei bubonice sau a celei pulmonare (ciumă septicemică secundară). Agenții patogeni, care se răspândesc în tot corpul, produc hemoragii cutanate și interne. Rata mortalității infecției însoțită de febră ridicată este extrem de mare, apropiindu-se de 100%.

Doctorul ciumei

  • pălărie cu boruri late
  • glugă
  • usturoi - Era consumat frecvent de doctorii ciumei pentru a preveni contaminarea.
  • toiag - Pentru a evita contactul direct cu bolnavii, doctorii foloseau toiege.
  • mască - Ciocul înspăimântătorului obrăzar de piele era umplut cu un amestec de petale de flori, plante medicinale și ierburi aromatice.
  • glob parfumat (pomander) - Cutiuță sferică ce conținea plante aromatice purtată la gât atârnată de un lanț.
  • mănuși de piele
  • pelerină - Obiectele de îmbrăcăminte erau confecționate din materiale ușor de curățat și erau impregnate cu uleiuri.
  • cizme de piele

Costumul doctorului ciumei a fost inventat de Charles Delorme, doctorul regelui Ludovic al XIII-lea al Franței, la începutul secolului al XVII-lea. Din cauza măștii, acești doctori au fost porecliți „doctori cioc”. Doctorii ciumei au fost în general angajați de orașele infestate de ciumă.

Cei mai mulți s-au protejat de ciumă prin izolare sau părăsirea zonei. Cei infectați erau închiși în carantină, câțiva au încercat însă să îi trateze pe bolnavi. Doctorii ciumei se străduiau să își acopere ermetic corpul pentru a evita contactul cu mediul extern, ceea ce probabil chiar i-a protejat de infecție.

Capul era protejat cu o pălărie cu boruri largi și glugă, fața cu o mască în formă de cioc, în dreptul ochilor fiind orificii acoperite cu lentile de sticlă, corpul era acoperit cu haine ușor de curățat, impregnate cu diferite uleiuri, iar mâinile cu mănuși.

A fost nevoie de acest costum special deoarece, conform concepției vremii, boala se răspândea în aer, prin intermediul mirosurilor neplăcute. „Ciocul” măștii era umplut cu un amestec special de petale de flori, plante medicinale și ierburi aromatice deoarece oamenii credeau în puterea magică, protectivă, a miresmelor.

Bolnavii, desigur, nu puteau fi vindecați nici de acești doctori, dar li se putea alina suferința. Cu sfaturile și măsurile lor legate de igienă însă, se putea încetini răspândirea epidemiei. Printre sarcinile lor, se număra și ținerea unei evidențe a numărului decedaților.

Animaţie

  • ciclul silvatic - Transmiterea agenților patogeni are loc în natură, printre animalele sălbatice.
  • purice
  • rozător
  • ciclul urban - Transmiterea agenților patogeni are loc în mediul citadin, printre animalele domestice.
  • om (ciuma bubonică)
  • om (ciumă pulmonară secundară) - Se dezvoltă din ciuma bubonică și se transmite de la om la om prin inhalarea de picături infestate.
  • om (ciumă pulmonară primară)
  • pălărie cu boruri late
  • glugă
  • usturoi - Era consumat frecvent de doctorii ciumei pentru a preveni contaminarea.
  • toiag - Pentru a evita contactul direct cu bolnavii, doctorii foloseau toiege.
  • mască - Ciocul înspăimântătorului obrăzar de piele era umplut cu un amestec de petale de flori, plante medicinale și ierburi aromatice.
  • glob parfumat (pomander) - Cutiuță sferică ce conținea plante aromatice purtată la gât atârnată de un lanț.
  • mănuși de piele
  • pelerină - Obiectele de îmbrăcăminte erau confecționate din materiale ușor de curățat și erau impregnate cu uleiuri.
  • cizme de piele
  • Viena
  • Brugge
  • Buda
  • Bergen
  • Bordeaux
  • Feodosia (Kaffa)
  • Florența
  • Gdansk
  • Geneva
  • Kiev
  • Klaipeda
  • Köln
  • Constantinopol
  • Londra
  • Lyon
  • Malmö
  • Marseille
  • Messina
  • Moscova
  • Napoli
  • Paris
  • Praga
  • Roma
  • Sevilla
  • Tunis
  • Valencia
  • Veneția
  • Varșovia

Narațiune

Ciuma este una dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Pandemia de ciumă, care a devastat Europa între anii 1347 și 1353, supranumită moartea neagră, a fost una dintre cele mai crunte epidemii din istoria omenirii. A ajuns în peninsula Crimeea probabil pe Drumul Mătăsii. De acolo, se presupune că a fost adusă în bazinul mediteranean de corăbiile comercianților italieni. Datorită comerțului intensiv, infecția s-a răspândit rapid pe bătrânul continent. Regatul Poloniei a fost singurul care nu a fost devastat de moartea neagră.

Epidemia nimicitoare a cauzat distrugeri uriașe. Se estimează că aproximativ 30-60% din populația Europei și-a pierdut viața în timpul epidemiei. A fost nevoie de în jur de 150 de ani ca populația continentului să revină la nivelul de dinaintea pandemiei.

Ciuma este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Yersinia pestis. Bacteria cu formă de bastonaș a fost descoperită în anul 1894 de unul dintre bacteriologii Institutului Pasteur din Paris, Alexandre Yersin.

Ciuma din Evul Mediu a fost transmisă de la un port la altul de către șobolanii de pe corăbiile comercianților. Când puricii înțepau șobolanii infestați și le sugeau sângele, bacteria pătrundea în tractul lor intestinal. Prin înțepături, la rândul lor, puricii transmiteau boala altor organisme gazdă, ei devenind astfel vectorii infecției.

Există trei forme principale de ciumă: bubonică, pulmonară și septicemică. Ciuma bubonică a fost denumită astfel din cauza buboanelor, ganglioni limfatici inflamați de culoare neagră-albăstruie plini de puroi.

Cei mai mulți s-au protejat de ciumă prin izolare sau părăsirea zonei. Alții, însă, au încercat să trateze bolnavii de ciumă. Costumul doctorului ciumei a fost inventat de Charles Delorme, doctorul regelui Ludovic al XIII-lea al Franței, la începutul secolului al XVII-lea. Capul era protejat cu o pălărie cu boruri largi și glugă, fața cu o mască în formă de cioc, în dreptul ochilor fiind niște orificii acoperite cu lentile de sticlă. Corpul era acoperit cu haine ușor de curățat, impregnate cu diferite uleiuri, iar mâinile cu mănuși.

Suplimente asociate

Bacterii (sferice, în formă de bastonaș, spiralate)

Un mod de clasificare a bacteriilor este cel în funcție de forma acestora.

Oraş medieval

Casele multietajate construite din piatră sau cărămidă confereau un aspect tipic oraşelor medievale.

Îmbrăcăminte (Europa de Vest, secolele V-X)

Hainele purtate într-o anumită epocă şi regiune reflectă cultura şi modul de viaţă ale populaţiei respective.

Îmbrăcăminte (Europa de Vest, secolul al XIV-lea)

Hainele purtate într-o anumită epocă şi regiune reflectă cultura şi modul de viaţă ale populaţiei respective.

Bacterii (grad avansat)

Bacteriile sunt organisme unicelulare fără nucleu, cu lungimea de câțiva micrometri.

Pod locuit medieval (Podul Londrei, secolul al XVI-lea)

În epoca Tudoriană, circa 200 de clădiri au fost construite pe podul de peste Râul Tamisa.

Structura celulelor procariote și eucariote

În lumea vie există două tipuri de celule de bază: celule procariote și eucariote.

Temniţă medievală

În temnițele din perioada medievală și cea a epocii moderne timpurii era folosită o mare varietate de instrumente de tortură.

Turn rezidenţial medieval

Turnurile rezidenţiale erau clădiri tipice din Evul Mediu, construite independent de cetăţile medievale.

Virusuri

Virusurile sunt alcătuite din proteine și ADN sau ARN. Virusurile reprogramează celulele infectate să producă noi virusuri.

Imperii medievale legendare

În decursul a mii de ani de istorie s-au născut (și s-au destrămat) numeroase imperii legendare.

Added to your cart.