Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Jupiter

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar, având o masă de două ori și jumătate mai mare decât masa tuturor celorlalte planete laolaltă.

Geografie

Cuvinte cheie

Jupiter, sistem de inele, Sistemul Solar, gigant de gaz, planetă exterioară, Io, Europa, Ganymede, Callisto, sateliții lui Jupiter, planetă, Soare, astronomie, geografie

Suplimente asociate

Animații

Sistem Solar

  • Soare
  • Mercur
  • Venus
  • Pământ
  • Marte
  • Jupiter
  • Saturn
  • Uranus
  • Neptun

Jupiter este cea de-a cincea planetă de la Soare şi cea mai apropiată dintre planetele exterioare. Este cea mai mare planetă a sistemului solar, având diametrul de 142 984 km. Masa ei este de două ori și jumătate mai mare decât masa celorlalte planete laolaltă. Este un gigant gazos care nu dispune de suprafață solidă.

Jupiter

  • axa de rotație a planetei
  • perpendiculară pe planul orbital
  • planul orbital al planetei
  • orbita planetei Jupiter
  • ecuatorul planetei Jupiter
  • 3,13°
  • sistemul de inele

Date:

Diametrul: 142 984 km (11,2 diametre terestre)

Masa: 1,90·10²⁷ kg (317,8 mase terestre)

Densitatea medie: 1,33 g/cm³

Gravitatea la suprafață: 2,364 g

Temperatura la suprafață: -130°C

Numărul de sateliți: 79

Perioada de rotație: 9 ore și 50 de minute

Înclinarea axială: 3.1°

Distanța medie de la Soare: 778 300 000 km = 5,20 UA= 43,5 ani lumină

Excentricitatea orbitală: 0,0484

Perioada orbitală: 11,86 ani

Io

Io:

Distanța medie de la Jupiter: 421,800 km

Perioada orbitală: 1,77 zile

Diametrul: 3.642,6 km (0,286 diametre terestre)

Masa: 8,9319·10²² kg

Densitatea medie: 3,53 g/cm³

Gravitatea la suprafață: 0,183 g

Europa

Europa:

Distanța medie de la Jupiter: 671 100 km

Perioada orbitală: 3,55 zile

Diametrul: 3.121,6 km (0,245 diametre terestre)

Masa: 4,80·10²² kg

Densitatea medie: 3,01 g/cm³

Gravitatea la suprafață: 0,134 g

Ganymede

Ganymede:

Distanța medie de la Jupiter: 1 070 400 km

Perioada orbitală: 7,16 zile

Diametrul: 5.262 km (0,413 diametre terestre)

Masa: 1,48·10²³ kg

Densitatea medie: 1,94 g/cm³

Gravitatea la suprafață: 0,146 g

Callisto

Callisto:

Distanța medie de la Jupiter: 1 882 700 km

Perioada orbitală: 16,69 zile

Diametrul: 4820,6 km (0,378 diametre terestre)

Masa: 1,08·10²³ kg

Densitatea medie: 1,83 g/cm³

Gravitatea la suprafață: 0,126 g

Secțiune prin planeta Jupiter

  • atmosferă
  • strat de hidrogen lichid
  • strat de hidrogen metalic
  • nucleu

Orbita planetei Jupiter

  • Jupiter
  • Soare
  • distanța medie de la Soare: 778 300 000 km
  • perioada orbitală (siderală): 11,86 ani
  • orbita lui Jupiter

Narațiune

În afara Soarelui și a Lunii, Jupiter este cea mai strălucitoare planetă după Venus. A primit numele principalului zeu din mitologia romană, care era zeul cerului, luminii, furtunii, regele zeilor, echivalentul lui Zeus, din mitologia greacă. Tatăl zeilor și al oamenilor, conducătorul familiei de zei; numele său înseamnă „cer strălucitor”.

Planeta a fost observată pentru prima oară prin telescop în 1610 de către Galilei. El a descoperit și principalii săi sateliți, care îi și poartă numele, sateliții lui Galilei.

Primul zbor pe Jupiter s-a efectuat în 1973 cu nava spațială Pioneer 10. Jupiter a fost, de asemeni, cercetată în mod regulat și de telescopul spațial Hubble. În 1995, o sondă atmosferică a fost trimisă de pe Galileo în atmosfera planetei Jupiter în care a parcurs 150 de km și a transmis date importante timp de 57 de minute. În cele din urmă, sonda a fost distrusă de presiunea atmosferică de 22 de atmosfere și temperatura de 153 °C.

Jupiter este cea de-a cincea planetă de la Soare, a doua de la Pământ şi cea mai apropiată dintre planetele exterioare. Este cea mai mare planetă a sistemului solar, având diametrul de 142 984 de km. Masa ei este de două ori și jumătate mai mare decât masa celorlalte planete laolaltă.

Este un gigant gazos care nu dispune de suprafață solidă. Densitatea medie este mică, 1,33 g/cm3. Sub stratul vizibil de nori se află un strat de atmosferă bogată în hidrogen cu o grosime de 1000 de km, iar mai jos, unde presiunea este de milioane de ori mai mare decât cea a Pământului, potrivit modelelor, ar putea fi un ocean de hidrogen molecular lichid de 25 000 km adâncime. Atmosfera planetei este compusă în principal din hidrogen (90%) și heliu, dar sunt și urme de metan, amoniu și vapori de apă. Benzile zonale sunt de diferite culori, iar în cadrul benzilor, vânturile suflă cu diferite viteze, ceea ce dă naștere la vârtejuri.

Un astfel de vârtej este și Marea Pată Roșie care este un anticiclon foarte vast, în care Pământul ar putea încăpea. Ea a fost observată prima dată în urmă cu 300 de ani. În ultimii ani mai mulți meteoriți și asteroizi s-au ciocnit de Jupiter și analiza urmelor lăsate de aceste impacte a furnizat informații noi despre atmosfera planetei.

Dintre toate planetele, Jupiter se învârte cel mai repede în jurul propriei axe. Jupiter are un câmp magnetic de 10 ori mai puternic decât al Pământului, axa magnetică fiind înclinată cu 10° față de axa de rotație. În imaginile transmise de telescopul Hubble poate fi observată și aurora boreală. Jupiter radiază de două ori mai multă căldură decât primește de la Soare ceea ce poate fi explicat prin contracția lentă a planetei. Temperatura nucleului planetei este de aprox. 26 000 de grade Kelvin.

Jupiter are un sistem de inele format din particule întunecate de praf, a cărui grosime este de aproape 30 km. Sateliții lui Jupiter au primit numele personajelor care au jucat un rol important în viața lui Zeus. Cei mai mari dintre ei sunt numiți sateliții lui Galilei și sunt următorii: Io, Ganymede, Europa și Callisto.

Aceștia se rotesc pe planul ecuatorial al lui Jupiter și au orbite circulare. Primele imagini cu suprafețele sateliților au fost transmise de sondele spațiale Voyager.

Pe satelitul Io s-a observat o puternică activitate vulcanică, suprafața sa prezentând o topografie variată, cratere, munți, lacuri cu conținut de sulf topit. În cea mai mare parte, Io este compus din rocă, având o compoziție asemănătoare cu cea a planetelor telurice.

Suprafața satelitului Europa este acoperită cu un strat de gheață străbătut de fisuri. După toate probabilitățile, sub acest strat de gheață se găsește un ocean menținut în stare lichidă de căldura generată de fenomenul mareelor. Structura și compoziția sa este asemănătoare cu cea a planetelor telurice.

Ganymede este cel mai mare satelit din sistemul solar. Diametrul său este puțin mai mare decât al planetei Mercur dar cântărește doar cât jumătate din aceasta. Suprafața satelitului este acoperită de cratere întunecate și de porțiuni luminoase, mai tinere, cu activitate tectonică. Scoarța satelitului este compusă din gheață.

În interiorul satelitului Callisto nu sunt straturi distincte. Conform datelor furnizate de sonda Galileo, compoziția sa este de 40% gheață și 60% rocă și fier. Callisto are suprafața cea mai vârstnică din sistemul solar, aceasta nesuferind aproape nicio schimbare în ultimii 4 miliarde de ani.

Suplimente asociate

Fusuri orare

Globul pământesc este împărțit în 24 de fusuri orare. Timpul standard este timpul folosit...

Sistem de coordonate geografice (nivel începător)

Sistemul de paralele și meridiane geografice ne permite să determinăm poziția oricărui...

Producția de sare

Evaporarea apei de mare este o metodă excelentă folosită de țările costiere pentru a produce sare.

Marte

Oamenii de știință sunt în căutarea unor eventuale urme de viață pe Marte.

Energia geotermală

Energia geotermală este ecologică, sigură și eficientă. Datorită tehnologiilor moderne, poate fi...

Comete

Cometele sunt corpuri cerești spectaculoase care orbitează în jurul Soarelui.

Luna

Luna este unicul satelit natural al Pământului

Saturn

Saturn este a doua planetă ca mărime din sistemul solar, ușor de recunoscut după inelele...

Added to your cart.