Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic survine în urma obstrucției unei artere coronare. El este una dintre cauzele ce mai frecvente de deces.

Biologie

Cuvinte cheie

infarct, infarct miocardic, boală, cicatrizare, tratament de urgență, necroză, cheag de sânge, cateter cardiac, vasoconstricție, mușchi cardiac, simptom, tratament, arterelor coronare, vase de sânge, stil de viață, remediu, dureri în piept, stent, om, biologie

Suplimente asociate

Animații

Inima și organele interne

  • inimă - Într-o singură zi, bate de aproximativ 100 000 de ori, cele două ventricule pompând fiecare peste 7 000 litri de sânge. Această muncă uriaşă şi constantă necesită un aport sangvin eficient: sângele transportă substanţele nutritive şi oxigenul necesar. Arterele care asigură aportul sangvin către muşchiul cardiac poartă numele de artere coronare.

Inima și vasele de sânge

  • inimă - Într-o singură zi, bate de aproximativ 100 000 de ori, cele două ventricule pompând fiecare peste 7 000 litri de sânge. Această muncă uriaşă şi constantă necesită un aport sangvin eficient: sângele transportă substanţele nutritive şi oxigenul necesar. Arterele care asigură aportul sangvin către muşchiul cardiac poartă numele de artere coronare.

Infarct

  • vasoconstricție - În pereţii vaselor sanguine se formează depuneri de grăsime, cauzând calcificarea vaselor. Lumenul arterial calcificat se îngustează, pereţii săi devenind fragili. Fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi nesănătoase şi un stil de viaţă sedentar cresc riscul de vasoconstricţie.
  • cheag de sânge - În regiunea calcifiată pot apărea cu uşurinţă leziuni minore care declanşează coagularea. Ca urmare, se pot forma cheaguri de sânge care obstrucționează brusc artera coronară.
  • mușchi cardiac necrozat - În cazul în care obstrucţia durează mai mult de 6 ore, ţesutul muscular cardiac din zona afectată se distruge. De asemenea, chiar şi o obstrucţie de durată mai scurtă poate provoca deteriorarea permanentă a ţesuturilor.

Simptome

  • durere toracică - O durere puternică, apăsătoare, care nu cedează nici când bolnavul se află în repaus.
  • durere ce iradiază în umeri/brațe - Durerea apare cel mai frecvent în partea stângă.
  • frică de moarte
  • transpirație

Dizolvarea cheagurilor de sânge pe cale medicamentoasă

Angioplastia coronariană

  • cateter - Se introduce prin artera femurală până în artera coronară.
  • balon
  • stent

Animație

Narațiune

Într-o singură zi, inima bate de aproximativ 100 000 de ori, cele două ventricule pompând fiecare peste 7 000 de litri de sânge. Această muncă uriaşă şi constantă necesită un aport sangvin eficient: sângele transportă substanţele nutritive şi oxigenul necesar. Arterele care asigură aportul sangvin către mușchiul cardiac poartă numele de artere coronare.

Constricţia arterei coronare afectează aportul sangvin al muşchiului cardiac. În pereţii arterelor coronare se formează depuneri de grăsime care cauzează formarea plăcilor de aterom. Astfel, artera se îngustează, iar pereţii acesteia devin mai vulnerabili la leziuni. Aportul de sânge în zona muşchiului cardiac alimentat prin artera îngustată se reduce, intervenind o deficienţă temporară de oxigen şi substanţe nutritive la nivelul zonei afectate. Durerea toracică asociată este cunoscută sub numele de angină pectorală. Alimentaţia bogată în grăsimi nesănătoase şi un stil de viaţă sedentar cresc riscul apariţiei infarctului miocardic. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc.

Riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în zona îngustată a arterei este extrem de mare: în peretele arterei calcificate pot apărea fisuri mici care declanşează procesul de coagulare. Formarea de cheaguri de sânge conduce la obstrucția arterei, ceea ce cauzează un infarct miocardic, aportul sangvin al acelei regiuni a muşchiului cardiac fiind întrerupt. În cazul în care obstrucţia durează mai mult de 6 ore, ţesutul muscular cardiac din zona afectată este complet distrus. Chiar şi o durată mai scurtă a obstrucției poate provoca deteriorarea permanentă a ţesuturilor. Muşchiul necrozat este înlocuit cu ţesut cicatricial care nu este capabil să se contracte. O leziune extinsă a muşchiului cardiac poate conduce cu uşurinţă la moartea bolnavului. În majoritatea cazurilor, bolnavii dezvoltă aritmii cardiace care pot duce la moarte subită.

Un simptom tipic al infarctului miocardic este durerea toracică intensă cu caracter de presiune în spatele sternului, care poate iradia cel mai des spre spate, umărul stâng şi braţul stâng, şi uneori către braţul drept. Durerea toracică seamănă cu angina pectorală, însă nu încetează și nici nu se ameliorează după repaus sau administrarea de nitroglicerină. Deşi durerile toracice sunt prezente la majoritatea pacienţilor, femeile și persoanele în vârstă pot avea un infarct miocardic fără a simţi dureri toracice. Mai rar, pot apărea dureri abdominale considerate în mod eronat probleme digestive, mai ales deoarece durerea se ameliorează prin eructaţii . Alte simptome frecvente sunt transpiraţia şi frica de moarte.

Prezenţa unor simptome neobişnuite sau lipsa simptomelor frecvente face dificilă identificarea unui infarct miocardic. Din acest motiv, un examen EKG are un rol important în diagnosticul unui infarct miocardic. Intervenţia cât mai timpurie poate salva viaţa bolnavului. Prin urmare, dacă există suspiciunea unui infarct miocardic, este necesară chemarea unei ambulanţe cât mai curând posibil, fără a pierde vremea cu aşteptarea sau contactarea medicului de familie ori a unei cunoştinţe.

Primul pas în tratamentul infarctului miocardic este transportarea bolnavului la spital. Între timp, bolnavului i se va administra aspirină cardiacă, deoarece aceasta inhibă formarea cheagurilor, şi oxigen pentru a creşte saturația oxigenului în sânge şi pentru a îmbunătăţi astfel aportul de oxigen al muşchiului cardiac.

De multe ori, cheagul de sânge poate fi dizolvat prin medicamente administrate intravenos. În cazul în care cheagul de sânge nu se dizolvă în decurs de şase ore de la debutul simptomelor, deteriorarea muşchiului cardiac va fi permanentă, caz în care intervenţia medicală nu va fi de folos.

În anumite cazuri, arterele coronare parțial sau complet blocate sunt lărgite prin angioplastie coronariană. Procedura se realizează cu ajutorul unui cateter. De obicei, cateterul este introdus prin artera femurală în artera coronară blocată. Acolo se umflă un balon pentru a lărgi artera îngustată, în jurul lui extinzându-se un tub compus dintr-o plasă de metal, numită stent, care apasă peretele arterei. Ulterior, balonul este dezumflat şi îndepărtat, stentul fiind lăsat în loc pentru a menţine artera deschisă.

Infarctul miocardic este o cauză majoră de deces, unul din cinci decese fiind asociat acestei boli. Prin urmare, prevenirea lui este deosebit de importantă. O alimentaţie sănătoasă, săracă în „colesterol rău” sau LDL, exerciţiile fizice regulate şi evitarea fumatului pot ajuta la prevenirea unui infarct miocardic.

Suplimente asociate

Inima

De-a lungul vieții noastre, inima, pompa principală a sistemului cardiovascular, bate de mai multe miliarde de ori.

Sistemul de conducere al inimii

Inima noastră generează impulsurile electrice necesare propriei funcţionării. Electrocardiograma este reprezentarea grafică a activității electrice a inimii.

Adrenalina (nivel avansat)

Adrenalina, denumită și epinefrina, este un hormon produs de organismul omului în situații de stres și are rol important în declanșarea reacției...

Apendicită

Apendicita, și anume inflamarea apendicelui aflat în prelungirea cecumului, impune o intervenție chirurgicală de urgență. Animația prezintă cauzele și...

Corpul uman masculin

Animația prezintă principalele sisteme ale corpului uman.

Efectele fumatului asupra plămânilor

Fumatul are afecte nocive asupra sistemului respirator, cauzând, printre altele, BPOC și cancer pulmonar.

Infecția urechii medii (otită medie)

Animația prezintă simptomele și tratamentul otitei medii seroase.

Sistemul circulator

Circulația mare are rolul de a transporta sânge oxigenat de la inimă la țesuturi, iar circulația mică asigură transportul sângelui oxigenat de la plămâni la...

The anatomy of the heart

This scene presents the location, anatomy and functioning of the central organ of the human circulatory system.

Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar

Un cheag de sânge (tromb) format în venele profunde ale membrelor inferioare și ajuns în plămâni poate cauza embolism pulmonar, care poate fi fatal.

Țesuturile musculare

Organismul uman prezintă trei grupe diferite de mușchi: mușchii netezi, mușchii scheletici (sau striați) și mușchiul cardiac.

Sângele uman

Sângele uman este alcătuit din celule sangvine (globulele roșii, globulele albe, trombocitele) și plasmă.

Added to your cart.