Flora și fauna din carbonifer

partajare

Flora și fauna din carbonifer

Această animație prezintă câteva dintre animalele și plantele care au trăit între perioada devoniană și perioada permiană (cu 358–299 de millioane de ani în urmă).

Biologie

Cuvinte cheie

creatură preistorică, istoria Pământului, karbon, ere geologice, fosilă, dispărut, meganeura, arthropleura, acantostega, edaphosaurus, Sigillaria, calamit, Cyatheales, cordaites, Perioada Devoniană, Permian, cărbune, petrol, Synapsida, ferigă, chilopode, floră, faună, erbivor, floră și faună, artropode, artropod, vertebrate, biologie, animal

Suplimente asociate

Animații

Flora și fauna

Meganeura

Meganeura monyi
cap
torace
abdomen lung
ochi compuși
aparat bucal
trei perechi de picioare
aripi transparente
anvergură maximă: 65 m

Meganeura

Meganeura monyi este cea mai mare insectă zburătoare care a existat vreodată pe Pământ. Avea o anvergură maximă a aripilor de 65 cm.

Meganeura monyi semăna cu libelula, dar era mult mai mare. Există mai multe teorii care încearcă să explice dimensiunea deosebită a acestei insecte. Una dintre ele spune că explicația ar fi proporția mare de oxigen din atmosferă (35%) în perioada carboniferă.

Această insectă-prădător se hrănea cu amfibieni mai mici. S-au găsit fosile de Meganeura în Franța și Anglia.

Arthropleura

Arthropleura
cap
antene
corp compus din segmente identice
picior de artropod
lungime: maxim 2 m

Arthropleura

Arthropleura este un grup de artropode care au trăit în zona actuală a Americii de Nord și a Scoției în perioada carboniferă. Speciile de arthropleura erau înrudite cu miriapozii.

Aceste artropode au fost cele mai mari care au existat vreodată pe Pământ. Unele dintre ele ajungeau chiar și la 2,3 m lungime. Ele ajungeau la asemenea dimensiuni pentru că în atmosferă exista o proporție mai mare de oxigen și pentru că lipseau prădătorii vertebrați de pe uscat. Încă nu s-au descoperit aparate bucale fosilizate ale acestor artropode, dar se presupune că aveau o dietă erbivoră.

Acanthostega

Acanthostega gunnari
cap plat
picioare nedezvoltate (8 degete)
înotătoare caudală cu radii
lungime: 50–55 cm

Acanthostega

Acanthostega gunnari se numără printre primele vertebrate cu patru membre. Avea atât branhii, cât și plămâni.

Animalul ajungea până la 60 cm lungime. S-au descoperit fosile ale acestui animal în sedimentele din râuri. Avea două perechi de membre nedezvoltate fără articulații la încheietură sau la gleznă, prin urmare acestea cu greu ar fi putut să-i susțină greutatea pe uscat. Așadar, se presupune că Acanthostega gunnari ieșea pe uscat rareori și stătea mai mult în apă.

Edaphosaurus

Edaphosaurus
cap mic
velă dorsală
picioare scurte, puternice
lungime: 2–3 m

Edaphosaurus

Acest sinapsid (reptilă asemănătoare cu mamiferele) se numără printre primele erbivore de pe Pământ. Edaphosaurul ajungea până la 3,5 m lungime. Avea un corp lat, o coadă groasă și un craniu mic. Pe spate avea o velă, adică o membrană susținută de prelungiri ale vertebrelor. Au fost descoperite fosile ale acestui animal în SUA, Republica Cehă și Germania.

Animale

Edaphosaurus
Meganeura monyi
Arthropleura
Acanthostega gunnari

Plante

Cordaites
Calamites
Sigillaria
ferigă arborescentă

Coșul dvs. este gol.

Coșul dvs. este gol.

Flora și fauna din carbonifer