Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Aisberguri

Aisberguri

Aisbergurile sunt blocuri de gheață din apă dulce care plutesc pe mare.

Geografie

Cuvinte cheie

aisberg, ghețar, gheață, Titanic, curent marin, moleculă de apă, topire, îngheț, fătare, Antarctica, Cercul Arctic, Încălzirea globală, schimbarea climei, geografie, natură

Suplimente asociate

Animații

Ghețar

  • gheţar
  • blocuri de gheață desprinse

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Profil de sol

  • aisberguri
  • ghețar
  • bloc de gheață care înaintează în mare
  • direcția de deplasare a gheții
  • fluxul apei de mare
  • limita dintre mare și uscat
  • fundul mării

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Tipuri

  • aisberg tabular
  • aisberg în formă de pană
  • aisberg de tip doc uscat
  • aisberg de tip Belvedere
  • aisberg în formă de dom
  • aisberg compact

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Fizică

  • 1/10
  • 9/10
  • Structura gheţii

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Apariție

  • Curentul Canarelor
  • Curentul Guineei
  • Curentul Labradorului
  • Curentul Golfului (Atlanticului de Nord)
  • Curentul Groenlandei de Est
  • Curentul Ecuatorial de Nord
  • Curentul Ecuatorial de Sud
  • Curentul Braziliei
  • Curentul Bengalului
  • Curentul Californiei
  • Curentul Oyashio
  • Curentul Kuroshio
  • Curentul Kurilelor
  • Contracurentul Ecuatorial
  • Curentul Humboldt
  • Curentul Somaliei
  • Curentul Agulha
  • Curentul Vânturilor de Vest
  • Curentul Austral de Vest
  • Curentul Austral de Est
  • Curentul Caraibilor
  • Curentul de coastă chinez
  • Curentul Norvegiei
  • Curentul Antarctic circumpolar
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Pacific
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Înghețat

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Consecințele încălzirii globale

  • zone inundate de mare

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Titanic

Narațiune

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Suplimente asociate

Factorii încălzirii

Durata radiației solare, unghiul razelor Soarelui și albedoul de suprafață sunt toți factori...

Formarea norilor

Când temperatura aerului în curs de răcire ajunge la punctul de rouă, începe condensarea, pentru...

Gazul natural și țițeiul

Gazul natural și țițeiul constituie cele mai importante surse de energie și material brut din...

Tipuri de soluri (profiluri de sol)

Animația prezintă diferitele tipuri de soluri.

Formarea norilor, tipuri de nori

Prin evaporare, apele de suprafață formează nori de diferite forme. Odată formați norii,...

Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Pe Pământ, apa este într-un circuit continuu. Circuitul apei constă din următoarele...

Maree

Mareea este o mișcare oscilatorie a apelor mărilor și oceanelor, al căror nivel crește și...

Plămânii Pământului - Pădurile tropicale

Pădurile tropicale au un rol important în reglarea climei Pământului.

Added to your cart.