Coșul dvs. este gol.

Cumpără

Cantitate: 0

Total: 0,00

0

Aisberguri

Aisberguri

Aisbergurile sunt blocuri de gheață din apă dulce care plutesc pe mare.

Geografie

Cuvinte cheie

aisberg, ghețar, gheață, Titanic, curent marin, moleculă de apă, topire, îngheț, fătare, Antarctica, Cercul Arctic, Încălzirea globală, schimbarea climei, geografie, natură

Suplimente asociate

Animații

Ghețar

  • gheţar - O masă de gheață care efectuează o mișcare continuă, lentă, de alunecare pe pantă.
  • blocuri de gheață desprinse

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Profil de sol

  • aisberguri - Blocuri mai mici sau mai mari de gheață care plutesc pe mare.
  • ghețar - O masă de gheață care efectuează o mișcare continuă, lentă, de alunecare pe pantă.
  • bloc de gheață care înaintează în mare
  • direcția de deplasare a gheții - Gheața alunecă pe pantă, adică spre mare.
  • fluxul apei de mare - Apa de mare care pătrunde sub gheață topește gheața de jos.
  • limita dintre mare și uscat
  • fundul mării

Tipuri

  • aisberg tabular - Are un vârf plat. Lățimea lui este de cel puțin cinci ori mai mare decât înălțimea sa.
  • aisberg în formă de pană - Are o latură abruptă pe o parte și o pantă pe partea opusă.
  • aisberg de tip doc uscat - În mijlocul lui se găsește o adâncitură sub formă de U, baza acesteia fiind situată de obicei sub apă.
  • aisberg de tip Belvedere - Are unul sau mai multe vârfuri.
  • aisberg în formă de dom - Are un vârf rotunjit.
  • aisberg compact - Are un vârf plat și laturi abrupte.

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Fizică

  • 1/10 - Doar 10% din volumul unui aisberg se găsește la suprafața mării.
  • 9/10 - Aproximativ 90% din volumul aisbergului se găsește sub apă.
  • Structura gheţii

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Apariție

  • Curentul Canarelor
  • Curentul Guineei
  • Curentul Labradorului
  • Curentul Golfului (Atlanticului de Nord)
  • Curentul Groenlandei de Est
  • Curentul Ecuatorial de Nord
  • Curentul Ecuatorial de Sud
  • Curentul Braziliei
  • Curentul Bengalului
  • Curentul Californiei
  • Curentul Oyashio
  • Curentul Kuroshio
  • Curentul Kurilelor
  • Contracurentul Ecuatorial
  • Curentul Humboldt
  • Curentul Somaliei
  • Curentul Agulha
  • Curentul Vânturilor de Vest
  • Curentul Austral de Vest
  • Curentul Austral de Est
  • Curentul Caraibilor
  • Curentul de coastă chinez
  • Curentul Norvegiei
  • Curentul Antarctic circumpolar
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Pacific
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Înghețat

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Consecințele încălzirii globale

  • zone inundate de mare

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Titanic

Animaţie

  • gheţar - O masă de gheață care efectuează o mișcare continuă, lentă, de alunecare pe pantă.
  • blocuri de gheață desprinse
  • aisberguri - Blocuri mai mici sau mai mari de gheață care plutesc pe mare.
  • ghețar - O masă de gheață care efectuează o mișcare continuă, lentă, de alunecare pe pantă.
  • bloc de gheață care înaintează în mare
  • direcția de deplasare a gheții - Gheața alunecă pe pantă, adică spre mare.
  • fluxul apei de mare - Apa de mare care pătrunde sub gheață topește gheața de jos.
  • limita dintre mare și uscat
  • fundul mării
  • aisberg tabular - Are un vârf plat. Lățimea lui este de cel puțin cinci ori mai mare decât înălțimea sa.
  • aisberg în formă de pană - Are o latură abruptă pe o parte și o pantă pe partea opusă.
  • aisberg de tip doc uscat - În mijlocul lui se găsește o adâncitură sub formă de U, baza acesteia fiind situată de obicei sub apă.
  • aisberg de tip Belvedere - Are unul sau mai multe vârfuri.
  • aisberg în formă de dom - Are un vârf rotunjit.
  • aisberg compact - Are un vârf plat și laturi abrupte.
  • 1/10 - Doar 10% din volumul unui aisberg se găsește la suprafața mării.
  • 9/10 - Aproximativ 90% din volumul aisbergului se găsește sub apă.
  • Structura gheţii
  • gheaţă
  • apă
  • gheaţă/apă
  • transfer de căldură
  • cedare de căldură
  • topire
  • solidificare
  • Curentul Canarelor
  • Curentul Guineei
  • Curentul Labradorului
  • Curentul Golfului (Atlanticului de Nord)
  • Curentul Groenlandei de Est
  • Curentul Ecuatorial de Nord
  • Curentul Ecuatorial de Sud
  • Curentul Braziliei
  • Curentul Bengalului
  • Curentul Californiei
  • Curentul Oyashio
  • Curentul Kuroshio
  • Curentul Kurilelor
  • Contracurentul Ecuatorial
  • Curentul Humboldt
  • Curentul Somaliei
  • Curentul Agulha
  • Curentul Vânturilor de Vest
  • Curentul Austral de Vest
  • Curentul Austral de Est
  • Curentul Caraibilor
  • Curentul de coastă chinez
  • Curentul Norvegiei
  • Curentul Antarctic circumpolar
  • Oceanul Atlantic
  • Oceanul Pacific
  • Oceanul Indian
  • Oceanul Înghețat
  • zone inundate de mare

Narațiune

Aisbergurile sunt blocuri de gheață mai mici sau mai mari care plutesc pe mare. Ele sunt fragmente de ghețari sau calote de gheață formate pe uscat și care se deplasează încet spre mare, pe parcursul a mii de ani. Astfel, aisbergurile sunt formate din apă dulce.
Ghețarii și calotele de gheață alunecă pe panta munților și dealurilor, formându-se fisuri pe suprafața acestora în timpul alunecării. Când ajung pe coastă, nu se opresc, ci înaintează în continuare în mare.

Gradul de înaintare a gheții în mare variază, astfel încât linia de întâlnire dintre uscat și apă nu poate fi determinată cu exactitate. Gheața care plutește pe mare se termină cu un perete din care se rup bucăți mai mici sau mai mari de-a lungul crăpăturilor existente, datorită mareelor și a forței valurilor, precum și a apei de mare care pătrunde sub gheață. Acest proces se numește desprindere. Din aceste blocuri de gheață desprinse pot lua naștere mai multe aisberguri de diferite forme.

Forma aisbergurilor prezintă o mare varietate. Unele seamănă cu o placă mare, iar altele au formă de cupolă. Dar există și aisberguri în formă de pană, cu unul sau mai multe vârfuri și cu vârf plat, precum și altele care formează un bloc. O formație interesantă este așa-numitul aisberg de tip doc uscat cu o adâncitură sub formă de U între cele două vârfuri. În general, adâncitura este situată sub nivelul mării, la suprafață părând că există mai multe aisberguri separate. Din acest motiv acest tip de aisberg este deosebit de periculos.

Aisbergurile nu diferă doar în privința formei, ele au și dimensiuni foarte variate. Ele variază de la bucăți de gheață de unu-doi metri până la aisberguri uriașe cu un diametru de sute de metri. Aisbergurile din jurul Antarcticii sunt mai mari: au un diametru de circa 300-500 m. Aisbergurile din emisfera nordică au un diametru de aproximativ 100-300 m. Doar o zecime dintr-un aisberg se găsește la suprafața mării, 90% din volumul său se află sub apă.

Moleculele de apă sunt legate prin așa-numite legături de hidrogen. Aceste legături se formează între atomul de hidrogen al unei molecule de apă și o pereche de electroni neparticipanți ai atomului de oxigen al unei alte molecule de apă.
În gheață, care este o formă cristalină a apei, legătura de hidrogen se formează între toate moleculele de apă, rezultând o structură ordonată cu spații mari goale între moleculele de apă. În apa lichidă, nu toate moleculele formează legături de hidrogen, astfel apare o structură mai puțin organizată în care moleculele de apă se află mai aproape una de cealaltă. În consecință, densitatea gheții este mai mică decât cea a apei. Acesta este motivul pentru care gheața plutește pe apă.

Majoritatea aisbergurilor se află în apele din jurul Antarcticii. Curentul Antarctic de Vest transportă aisbergurile spre est. De asemenea, există un număr mare de aisberguri și în emisfera nordică. Acestea provin din insulele situate dincolo de cercul polar arctic și se deplasează spre sud cu Curentul Groenlandei de Est sau Curentul Labradorului, până când se topesc în apele mai calde. Durata de viață a unui aisberg este în general de doi-trei ani.

Topirea ghețarilor și a calotelor de gheață s-a accelerat în ultimul timp. Cauzele trebuie căutate în încălzirea globală cauzată de gazele cu efect de seră. Acest proces are un impact negativ și asupra condițiilor de viață ale oamenilor și asupra echilibrului ecologic global. Potrivit estimărilor, în secolul XXI, nivelul oceanului planetar va crește cu câțiva zeci de centimetri. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna o amenințare pentru orașele de coastă.

Suplimente asociate

Ghețar (nivel mediu)

Ghețarul este o masă de gheață formată din zăpadă care se deplasează în mod constant și lent.

Topirea şi solidificarea

În timpul solidificării,între moleculele de apă se formează legături de hidrogen, rezultând o structură cristalină.

Curenții oceanici

Circulația termohalină este un sistem global de curenți oceanici, care au o mare influență asupra climatului planetei noastre.

Efectul de seră

Activitatea umană constituie cauza intensificării efectului de seră care determină încălzirea globală.

Titanic (1912)

RMS Titanic a fost cea mai mare navă de pasageri de la începutul secolului al XX-lea.

Circuitul apei în natură (nivel mediu)

Pe Pământ, apa este într-un circuit continuu. Circuitul apei constă din următoarele procese: evaporare, condesare, topire și îngheț.

Fiord

Fiordul este un golf maritim îngust și intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte, format într-o vale glaciară.

Glaciație

Utima eră glaciară s-a încheiat cu 13 mii de ani în urmă.

Ötzi, omul ghețurilor

Mumia omului ghețurilor, despre care se presupune că a trăit în Epoca Cuprului, a fost descoperită în unul din ghețarii din Alpi.

Added to your cart.